Grigore Carpov: protejând de poluare solul, apa, aerul, ne protejăm sănătatea şi viaţa

La întrebările săptămânalului CUVÂNTUL răspunde Grigore Carpov,  şef interimar al Direcției Inspecția pentru Protecția Mediului Rezina

– Domnule Carpov, în ultimii ani, conform rapoartelor administraţiei publice locale, în raionul Rezina au fost lichidate mai multe gunoişti neautorizate, au fost implementate măsuri în vederea stocării ordonate, sortării şi reciclării deşeurilor menajere. Alte surse de informaţie însă susţin că situaţia în acest domeniu practic nu s-a schimbat, desi s-au cheltuit sume impresionante investite de organisme internaţionale şi Fondul Ecologic de Stat. Dar cum apreciaţi situaţia Dumneavoastră?

– În raionul Rezina se exploatează 36 de depozite pentru deşeuri menajere solide (gunoişti), care ocupă o suprafață totală de 21,81ha. În ultimii trei ani în teritoriu nu au fost implementate careva proiecte de amenajare sau construcție a gunoiștilor.

Conform Strategiei de gestionare a deșeurilor în Republica Moldova pentru anii 2013-2027, pe teritoriul raionului au fost propuse trei terenuri pentru a amplasa o stație de transfer la gunoiștea oraşului Rezina, una pe teritoriul primăriei Păpăuți și alta pe teritoriul primăriei Cogâlniceni. Dar terenurile respective aşa şi nu au fost selectate, autorităţile au decis că localităţile din raion vor transporta deșeurile la stațiile de transfer din raioa-nele Șoldănești (satul Parcani) și Orhei. Dar numai patru localități (Meșeni, Peciște, Mateuți și Lipceni) au aderat la proiectul implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ, care implementează proiecte de dezvoltare din numele Ministerului Federal pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare), pentru raioa-nele Florești-Șoldănești-Rezina. În aceste sate au fost amenajate 30 de platforme pentru amplasarea containerelor, dar mai departe lucrurile nu au mers pentru că realizarea proiectului a fost stopată. Celelalte primării la moment nu sunt implicate în nici un proiect.

Pe parcursul anului 2018 colaboratorii Inspecției pentru Protecția Mediului Rezina au efectuat 30 de raiduri în teritoriul raionului pentru a constata care este situația ecologică. Au fost depistate 76 de gunoiști neautorizate, care ocupă o suprafață totală de circa 11 ha de spaţii verzi. Au fost identificate și sancționate contravenţional 40 de persoane fizice și juridice pentru încălcarea regulilor sanitare şi a celor de gestionare a deșeurilor. Suma amenzilor aplicate constituie 22000 lei, iar a celei încasate este de 11000 lei. Responsabilii de protecția mediului au fost obligaţi în scris să lichideze gunoiștile neautorizate, să informeze populația privind regulile de gestionare a deșeurilor și locurile de depozitare şi să supravegheze respectarea acestora.

Ulterior am constatat că până la sfârșitul anului 2018 au fost lichidate 32 din acele gunoiști, dar peste un timp ele au apărut din nou, pe aceleaşi locuri.

Majoritatea gunoiștilor comunale sunt situate pe aceleaşi locuri de mulţi ani și nu sunt amenajate conform cerințelor ecologice. Chiar în comuna Rezina deşeurile menajere solide sunt colectate în containere de-a valma, fără a fi sortate pe categorii. Evacuarea este asigurată de Întreprinderea Municipală Servicii Comunal-Locative Rezina cu maşini speciale, la gunoiştea orăşenească ce ocupă o suprafaţă de 1,2 hectare. De fapt, la moment doar în comuna Rezina deşeurile sunt colectate şi evacuate în mod centralizat.  În anul 2018 volumul acestora a constituit circa 30 de mii de metri cubi. În localitățile raionului cetăţenii fac acest lucru singuri, cu mijloacele de transport proprii şi de atâta nu-i de mirare că fieca-re aruncă deşeurile unde-i convine.

Colectarea centralizată și selectivă a deșeurilor constituie un obiectiv important pentru administraţia publică locală, fapt prevăzut şi în planurile de dezvoltare locală elaborate de primării şi administraţia raionului. Dar la moment aceste prevederi rămân numai pe hârtie.

Pentru 2019 Inspecția pentru Protecția Mediului Rezina își propune să acorde o mai mare atenție respectării legislației ecologice de către persoanele fizice, administrațiile publice locale și agenții economici din teritoriu. Ne propunem diverse acţiuni de informare şi educaţie ecologică a populaţiei, desfăşurarea periodică în localităţi a raidurilor de verificare a respectării legislaţiei şi în special a Strategiei cu privire la gestionarea deșeurilor menajere solide.

– Apropo, de câte proiecte din Fondul Ecologic Naţional au bene-ficiat în ultimii trei ani administraţiile publice locale din raionul Rezina, ce au vizat aceste proiecte şi cum au fost realizate?

– De proiecte finanţate din Fondul Ecolo-gic Naţional în ultimii trei ani au beneficiat: Primăria Mincenii de Jos – Construcția sistemului de aprovizionare cu apă potabilă, în valoare de 2,15 milioane de lei; Primăria Pripiceni-Răzeși – Construcția sistemului de aprovizionare cu apă potabilă, 13,7 milioane de lei; Primăria Păpăuți – Construcția sistemului de aprovizionare cu apă potabilă, – 1,2 milioane de lei; Primăria Solonceni – Construcția sistemului de aprovizionare cu apă potabilă, 18,3 milioane de lei; Primăria Pereni – Forarea sondei arteziene, construcția sistemului de aprovizio-nare cu apă potabilă și canalizare,  20,204 mili-oane de lei; Primăria Ignăței – Construcția sistemului de aprovizionare cu apă potabilă, 5,72 milioane de lei. Majoritatea acestor proiecte sunt în desfăşurare. În unele primării au fost ori sunt implementate proiecte pe domeniul sanitar-ecologic din alte surse de finanţare, dar noi nu deţinem informaţii despre acestea.

– Circa trei decenii apele reziduale din oraşul Rezina se varsă direct în Nistru. Ultimul din cele câteva proiecte care vizau construcţia staţiei de epurare a apelor rezi-duale din oraşul Rezina se părea că va contribui la soluţionarea problemei. Actualele administraţii ale raionului şi oraşului au făcut multiple pro-misiuni că staţia va fi dată în exploatare în perioada mandatului lor. Dar deşi conform unor informaţii  la acest obiectiv au fost cheltuiţi peste 13 milioane de lei, apele reziduale, necurăţite, continuă să polueze teritoriul oraşului şi râul Nistru. Unii specialişti afirmă că această staţie nu va funcţiona, că ob-iectivul dat, ca şi altele din Rezina, a fost şi rămâne o sursă de spălare prin firme afiliate guvernării a milioane de bani publici. Dar ecologiştii rezineni, Inspectoratul Ecologic de Stat cum comentează situaţia de la Rezina?

– Până în anul 2000 apele reziduale din oraşul Rezina erau pompate la stația de epurare din oraşul Râbnița. După, din cauza unor neînţelegeri financiare, autorităţile din Râbnița au renunţat să mai presteze aceste servicii. De atunci apele rezi-duale din oraşul Rezina se varsă fără epurare în râul Nistru.

În anul 2013 colaboratorii Inspectoratului Ecologic de Stat au preluat probe din apa Nistrului în zona Rezina, unde se varsă reziduurile oraşului. În baza analizelor de laborator a fost calculat prejudiciul cauzat mediului de aceste ape: 408 mii 656 de lei pentru o zi. Inspecţia ecologică Rezina a întocmit pe numele  Întreprinderii Municipale Servicii Comunal–Locative Rezina patru procese-verbale cu privire la contravențiile prevăzute de articolele 109, 110 și 149 Cod Contravenţional. ÎM Servicii Comunal – Locative Rezina a contestat cererea noastră în judecată. Prima instanță  a admis contestația, cu drept de recurs la Curtea de Apel Chișinău, care a întors Judecătoriei Rezina dosarul spre reexami-nare. Instanţa de fond a respins contestația ÎM Servicii Comunal–Locative Rezina, iar Curtea de Apel Chișinău a menținut în vigoare hotărârea Judicătoriei Rezina.  Până la urmă, nimeni n-a achitat niciun prejudiciu şi situaţia nu s-a schimbat.

Cât priveşte staţia de epurare, CUVÂNTUL a descris de mai multe ori acest subiect şi nu cred că trebuie să ne repetăm. Voi menţiona numai că un proiect al staţiei de epurare de tip Reşetilov pentru oraşul Rezina a fost elaborat la solicitarea Primăriei oraşului de către IPS IPROCOM încă în anii 2005-2009. Pentru documentaţia de proiect Primăria a plătit 388 mii 957 lei. Mai apoi încă 44 mii 208 lei Primăria a achitat pentru  verificarea documentaţiei Serviciului de Stat de Verificare și Expertizare a Proiectelor și Construcțiilor.

Lucrările au început în iunie 2011. La prima etapă construcţia staţiei a fost încredinţată SC Izodromgaz SRL. Finanţarea obiectului şi-au asumat-o Ministerul Mediului şi Primăria Rezina, alocând în acest scop 2 milioane 346 mii 195 lei.

În anul 2013 Primăria  oraşului Rezina a ajuns la concluzia că staţia de tip Reşetilor nu va satisface necesităţile oraşului şi a solicitat SRL Concept Proiect elaborarea altui proiect, pentru alt utilaj. Şi noul proiect a fost verificat şi acceptat de către Serviciul de Stat de Verificare și Expertizare a Proiectelor și Construcțiilor. Pentru realizarea lui Primăria a alocat  500 de mii de lei, iar Ministerul Mediului – 10 milioane de lei.

Acest proiect a fost încredinţat deja firmei Litarcom SRL. Lucrările au început în anul 2014 şi până acum aici au fost valorificare resurse în valoare de 11 milioane 162 mii 046 lei, dintre care au fost achitaţi 10 milioane 785 mii 687 lei: 1 milion 863 mii 879 lei din bugetul raional şi 8 milioane 921 mii 818 lei – din Fondul Ecologic Național.

După executarea lucrărilor și testarea utilajului s-a constatat că stația nu funcționează eficient, deoarece nu au fost prevăzute în proiect instalații de deznisipare, ceia ce a fost indicat și în raportul de verificare a proiectului.

Primăria Rezina a găsit şi alte erori tehnologice și a comandat elaborarea proiectului de execuție Stația de epurare a apelor uzate, montarea instalațiilor de pretratare mecanică din oraşul Rezina (treapta mecanică), etapa a III-a, pentru realizarea căruia Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului a mai alocat 4 milioane 175 mii 078 lei. Acest proiect s-a angajat să-l realizeze în 120 de zile SRL Instal Vest Grup, care a câştigat licitaţia.

Până în prezent au fost executate lucrările de construcție a rețelelor de canalizare cu scurgere liberă, rețelelor de presiune înaltă, fundația din beton armat monolit sub utilajul de pretratare mecanică. În legătură cu condițiile climaterice de iarnă, termenul de executare a lucrărilor a fost prelungit până la 30 iunie 2019.

La moment putem constata că pentru proiectarea, verificarea documentaţiei de proiect, construcţia etapelor I și II ale staţiei de epurare din Rezina, supravegherea tehnică a lucrărilor şi alte servicii până în prezent au fost achitaţi 14 milioane 278 mii 213 lei.

– În opinia Dumneavoastră, cine şi ce ar trebui şi ar putea să întreprindă pentru a ameliora starea de lucruri în domeniul protecţiei  mediului din teritoriul raionului?

– Desigur că depinde mult şi de autorităţile publice locale, şi de organele de resort, dar şi mai mult, aş zice chiar totul, depinde de nivelul de educație, mentalitatea populației, înţelegerea de către fiecare că, protejând de poluare solul, apa, aerul, ne protejăm de fapt sănătatea, viaţa noastră şi a celor din jur.

A intervievat:

Tudor Iaşcenco

 

 

Distribuie

Lasă un răspuns