FOTO/ Restabilirea adevărului istoric – o datorie a contemporanilor

La Lipceni şi Rezina, acţiunile dedicate Centenarului Marii Uniri au început pe 24 martie, cu inaugurarea Mausoleului eroilor (Lipceni) şi a monumentului Regelui Ferdinand I. Ambele monumente au fost edificate acum opt decenii cu resursele pământenilor recunoscători şi distruse de “eliberatorii” sovietici. Din iniţiativa Asociaţiei Studenţilor Creştini Ortodoxi Români (ASCOR), în persoana avocatului Iulian Rusanovschi, şi concursul AO „Cultul Eroilor” din România şi APL din Lipceni şi Rezina, ambele monumente au fost restabilite şi inaugurate în cadrul suitei de manifestări dedicate Centenarului Unirii de la 1918.

 

Conform programelor elaborate de organizatori şi publicate în numerele precedente ale CUVÂNTUL-ui, la ambele ceremonii urmau să participe preşedintele Parlamentului Adrian Candu, ministrul Apărării Eugen Sturza, principele Radu Duda al României, Ambasadorul României la Chişinău Daniel Ioniţă. Potrivit primarului de Rezina Simion Tatarov, principele Radu Duda a anunţat cu câteva zile înainte că nu va putea veni din cauza condiţiilor meteorologice complicate din România şi Moldova. Celelalte persoane oficiale nominalizate pur şi simplu n-au venit, Ambasada României fiind reprezentată de ataşatul militar Cristi Ladaniuc, iar autorităţile de la Chişinău – de secretarul de stat de la Ministerul Apărării Vladimir Iliev. Dar ambele ceremonii, graţie delegaţiei de preoţi din cadrul Mitropoliei Moldovei şi a Bucovinei în frunte cu părintele-profesor Nicolae Dorneanu şi preasfinţitul Antonie de Orhei, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Chişinăului, Mitropolia Moldovei, lui Iulian Rusanovschi, care a reprezentat atât ASCOR cât şi AO „Cultul Eroilor”, desfăşurate în prezenţa şi cu participarea unui public numeros, au fost nişte acţiuni civice de o revelaţie şi emotivitate deosebită, care vor marca pagini de neuitat în istoria contemporană a acestor localităţi.

 

Satul Lipceni. File de istorie

Satul Lipceni este menționat pentru prima dată într-un document din anul 1716 prin următorul text: „Scarlat, fost mare comis dădea unui oarecare Gujea, fost vornicel, siliștea Lipiceni cu vaduri de moară, loc de prisacă și pădure”. În 1724 acel Gujea dădea în stăpânirea fratelui său, Andrei, o jumătate din satul Lipiceni.

În 1762 în sat este ridicată o biserică din lemn, care mai apoi a fost reconstruită cu pereți din piatră, cunoscută ca cea mai veche biserică din localitățile actualului raion Rezina. La mijlocul secolului XVIII Lipceni era un sat de răzeși cu 95 de gospodării și 376 de locuitori. Deja în acea vreme aici funcţionau 3 mori de apă, 2 ateliere de postav, în apropiere erau exploatate cariere de piatră, se ardea var.

În Dicționarul Geografic din anul 1904, editat de Zamfir Arbore, se menţionează că în Lipceni erau 120 de case cu 788 de suflete.

La 1940 Lipceni era una dintre cele mai prospere localităţi din volostea Rezina, unde în afară de agricultură era dezvoltat meşteşugăritul, se producea postav, piatră de construcţie, var, se confecţionau căruţe, pe râuleţul Ciorna funcţionau câteva mori de apă.

În perioada sovietică Lipceni a ajuns în categoria satelor fără perspectivă. Asta s-a întâmplat şi datorită atrocităţilor prin care Lipcenii au trecut în anii 40-50 ai secolului 20. Războiul al Doilea Mondial a văduvit satul de bărbaţi, mai mulţi lipceneni reveniţi la vatră mutilaţi s-au stins din viaţă alături de alţi consăteni din cauza foametei organizate. Mai apoi 71 de persoane de aici, inclusiv 33 cu numele Guja, cel mai răspândit nume de familie în Lipceni, au fost deportate.

Astfel, peste o sută de ani populația satului constituia 641 de persoane, încă peste 10 ani a ajuns la 502, continuând să scadă de la un an la altul.

 

Monumente arheologice

În zona satului Lipceni arheologii au descoperit o stațiune umană cu o vechime de 14 000 de ani. În mileniile IV – III î.Hr. aici au existat 4 sate, pe locațiile cărora au fost găsite fragmente de lut ars, obiecte casnice din perioada neoliticului.

Între anii 800 – 1000 o nouă așezare umană se constituie pe vatra Lipcenilor. Deja în epoca contemporană pe moșia satului a fost descoperit un tezaur cu vase de aramă de la începutul secolului XVIII, având gravată stema sultanului turc.

Actualmente, în Lipceni funcționează grădinița de copii, casa de cultură, punctul medical, oficiul poștal, biblioteca publică, biserica cu hramul “Sfântul Nicolai” (de vară), câteva întreprinderi comerciale și de producere.

 

Inaugurarea Mausoleului Eroilor

Ziua de 24 martie 2018 a fost cu mult soare. Către ora 10.00, în preajma Mausoleului din Lipceni, încă învelit cu o pânză albă de mătase, se adunase multă lume de diferite vârste. La ora fixată dnii Cristi Ladaniuc, atașat militar și  reprezentant al Ambasadei României la Chișinău, împreună cu Aurel Pleșco, primarul satului Lipceni, în aplauzele publicului, dezvelesc Mausoleul Eroilor, încununat cu vulturul cruciat ce ține în ciocul său crucea ortodoxiei române.

Urmează intonarea imnurilor de stat ale Republicii Moldova și României. Un sobor de preoți de la Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, în frunte cu părintele-profesor Nicolae Dorneanu şi preasfinţitul Antonie de Orhei, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Chişinăului, Mitropolia Moldovei, oficiază slujba de sfințire a monumentului.

În cuvântarea sa primarul Aurel Pleșco se referă la istoria edificării, distrugerii şi restabilirii Mausoleului Eroilor, accentuând că ziua de 24 martie 2018 pentru satul Lipceni este una semnificativă, de restabilire a adevărului istoric.

Lidia Lazari, șefa Direcției Raionale Învățământ, Tineret și Sport, care a reprezentat la ceremonie Consiliul Raional Rezina, a menţionat că generațiile de azi trebuie să cunoască bine istoria meleagului natal, să fie recunoscătoare înaintaşilor care au dat dovadă de mult curaj şi perseverenţă în lupta pentru idealurile naţionale ale neamului.

Cristi Ladaniuc a relatat că intrarea României în Primul Război Mondial a fost dictată de necesitatea, dar și de obligativitatea de reîntregire a neamului românesc. Decizia Regelui Ferdinand I, care era neamț prin naştere și care a declarat război țării sale de origine, Germania, în numele reîntregirii neamului românesc a fost şi rămâne una istorică. Pentru acel ideal au căzut mulți români, inclusiv 10 eroi din Lipceni, în memoria cărora urmaşii recunoscători au ridicat acest monument.

La rândul său Preasfințitul Antonie de Orhei a spus: „Am venit cu bucurie în mijlocul vostru pentru a aduce un omagiu eroilor români pentru sacrificiul lor pe altarul Patriei și al credinței ortodoxe românești. Dumnezeu să ne binecuvânteze întru restabilirea Unității Neamului nostru așa cum a fost până la 1940”.

Avocatul Iulian Rusanovschi a amintit publicului istoria Mausoleului Eroilor, explicând că vulturul cruciat ce încununează monumentul simbolizează coloana infinită a suferințelor Neamului Românesc de-a lungul secolelor în lupta sa pentru întregire. Dânsul a adus mulțumiri tinerilor care au donat bani pentru restabilirea monumenului şi a îndemnat locuitorii satului să păstreze memoria eroilor căzuţi în lupte pentru neam şi ţară, să ocrotească Mausoleul ca pe o carte de vizită a localității lor.

Primarul Aurel Pleșco a înmânat diplome de merit cuplului Iulian Rusanovschi și Adina, arhitectului Mihail Andrieș și mecenatului Sergiu Iosep, care au avut un aport mai deosebit în restabilirea Mausoleului.

Evenimentul s-a încheiat cu o depunere de flori la Mausoleul Eroilor şi onoruri militare.

După aceasta oficialii s-au deplasat la Rezina pentru a participa la  dezvelirea bustului Regelui Ferdinand I, restabilit cu concursul aceloraşi organizaţii menţionate mai sus.

 

previous arrow
next arrow
PlayPause
ArrowArrow
Slider

 

Opiniile localnicilor

Solicitaţi să-şi expună opiniile vizavi de eveniment, Vasile Duca, pensionar, ne-a spus că mai ţine minte monumentul original instalat în faţa şcolii şi care a fost distrus în 1940. Soţia dumnealui, Vera ne-a spus că este originară din Glinjeni, sat situat de cealaltă parte a râului Ciorna, dar de mai multe decenii locuiește aici, la Lipceni. Cei 4 copii ai soţilor Duca se află în Italia. Doresc mult ca R.Moldova să ajungă parte a României, ca ei să să-şi poate vedea mai lesne copiii şi nepoţii.

 

 

Andrei Guja, profesor de istorie la LT „Alexandru cel Bun” din Rezina, originar din Lipceni a menţionat că din povestirile mamei şi a buneilor ştie că Monumentul Eroilor căzuţi pentru întregirea neamului românesc a fost inaugurat în toamna anului 1937 în fața şcolii de 7 ani din centrul satului, lângă biserică. Iar aici, unde este amplasat azi, cândva era Casa postelnicului, în curtea căreia au fost înmormântați acei 10 eroi. Dumnealui speră că restabilirea Mausoleului va contribui la re-Unirea Neamului Românesc.

 

 

Şoferul Grigore Rusu consideră că reabilitarea monumentului este o faptă demnă de laudă. „Suntem datori să ne cunoaştem înaintașii, mai ales care în momentele de grea cumpănă au căzut cu moarte de erou. Surorile tatălui meu – Vera și Tatiana s-au refugiat în 1944 în România, fie-le țărâna ușoară. Copiii lor, adică verișorii mei, au fost pe la Lipceni. Dacă poporul ar hotărî ca Ţara să se reunească, eu aș vota pentru. Noi trebuie să mulțumim României pentru grija ce ne-o poartă în restabilirea adevăratei istorii.

 

 

Dezvelirea oficială a bustului Regelui Ferdinand I al României la Rezina

Mitingul festiv consacrat dezvelirii la Rezina a bustului Regelui Ferdinand I s-a desfăşurat tot pe 24 martie c., la ora 12. Printre cei câteva sute de participanți erau și mulți oameni din satele raionului Rezina, dar și din orașul vecin Râbnița. Ceremonia a început cu intonarea imnurilor de stat ale Republicii Moldova și României, soborul de preoţi în frunte cu preotul profesor Nicolae Dorneanu şi preasfinţitul Antonie de Orhei au oficiat o slujbă de pomenire a  eroilor căzuți pe câmpurile de luptă în războiul de întregire a neamului românesc.

Mulţumind tuturor părţilor pentru efortul de a restabili adevărul istoric, Simion Tatarov, primarul orașului Rezina a declarat: “Prin actul de astăzi noi restabilim o pagină a istoriei. Regele Ferdinand I revine la Rezina la fel de triumfal ca și acum 80 de ani, când rezinenii recunoscători au pus mână de la mână şi au înălţat un monument regelui care a întregit Ţara Românească”.

În numele Consiliului Raional a luat cuvântul consiliera Lilia Rusu, care a mai spus că pledează pentru o bună și valoroasă conlucrare cu statul vecin România pentru că „sângele apă nu se face”.

Vladimir  Iliev a menţionat că este fericit să participe la această sărbătoare, apreciind înalt fapta AO „Cultul Eroilor”, patriotului Iulian Rusanovschi şi APL din Rezina şi Lipceni.

Cristi Ladaniuc, atașatul militar al Ambasadei României la Chișinău a vorbit despre însemnătatea intrării României în Primul Război Mondial și rezultatele benefice pentru națiunea română, care s-a soldat cu crearea statului unitar România Mare prin unirea românilor din Basarabia, Bucovina și Transilvania. În această lucrare nobilă, un merit deosebit îi revine Regelui Ferdinand I, care prin acțiunile sale a pus baza Idealului de Unitate.

Cu deosebit interes publicul a ascultat cuvântarea înflăcărată a preotului-profesor Nicolae Dorneanu. Dumnealui a spus că vine din Bucovina, care acum 100 de ani, urmând exemplul Basarabiei, a votat Actul de Unire cu Patria-mamă România. Domnia sa a mai specificat că noi, românii, suntem unicul popor cu două armate situate de o parte şi alta a Prutului, un râu de sânge. În anul 1918 poporul român a îndeplinit dorința sacră a voievodului Ștefan cel Mare, creând statul unitar român. Basarabia, prin veacuri, cu cetăţile şi bisericile înălţate de-a lungul Nistrului a stat la straja Neamului Românesc. Preotul Dorneanu a amintit despre mai multe fapte de glorie din istoria poporului român, credinței noastre ortodoxe, dar şi despre suferințele basarabenilor deportați, înfometați, împușcați, maltratați și deznaționalizați de regimul comunist.

Preasfințitul Antonie de Orhei a remarcat că a venit la evenimentele de la Lipceni şi Rezina pentru a pune umărul la restabilirea adevărului istoric, care este cel mai puternic în astă lume, a vorbit despre soarta vitregă a cimitirelor ostașilor români căzuți în luptele din vara anului 1941 pentru eliberarea Basarabiei de urgia comunistă. Majoritatea acestor cimitire au fost devastate și profanate de regimul comunist  și necesită o totală reabilitare.

Reprezentantul Asociației pentru Centenar de pe lângă Parlamentul României Mihai Enache s-a declarat mulțumit de ceea ce s-a facut la Rezina şi Lipceni, invitând toată lumea să participe la Marea Adunare Centenară de la Chișinău în ziua Bunei Vestiri (stil nou), dar şi acţiunile dedicate re-Unirii R.Moldova cu România.

Iulian Rusanovschi a mulțumit autorităților orășenești pentru conlucrare și, mai cu seamă, pentru amenajarea exemplară a scuarului în care a fost amplasat monumentul. Acest scuar, în opinia dlui Rusanovschi, trebuie să devină locul îndrăgit al tinerilor, unde să se desfăşoare lecții de istorie, unde să vină la înregistrarea căsătoriilor, botezul pruncilor pentru a face poze spre amintire. Iu. Rusanovschi a rezumat meritele principale ale Regelui Ferdinand I al României: 1. Regele Întregirii. 2. Regele promulgării Legii agrare privind împroprietărirea țăranilor cu pământ. 3. Autorul celei mai bune și mai liberale Constituții a României, cea de la 1923.

La finele evenimentului S. Tatarov a înmânat diplome de merit dlor Iulian Rusanovschi, reprezentantul Asociaţiei Studenţilor Creştini Ortodoxi Români şi AO „Cultul Eroilor” din România, Mihail Andrieș, arhitectul soclului; Sergiu Vornicov, autorul proiectului amenajării scuarului; Ion și Tatiana Deli pentru ajutorul considerabil la lucrările de restabilire a monumentului.

Ceremonia s-a încheiat cu depunerea florilor recunoștinței la monumentul Regelui Întregirii Neamului Românesc şi onoruri militare.

 

previous arrow
next arrow
PlayPause
ArrowArrow
Slider

 

Opinii

Mihail Grosu, medic, consilier orășenesc de Rezina: Sunt bucuros de restabilirea monumentului Regelui Ferdinand I al României. Am auzit de la părinți și bunici despre acest rege, care era foarte iubit și onorat de către basarabeni pentru contribuţia lui la împroprietărirea țăranilor cu pământ, înfăptuirea Marii Uniri. La Rezina despre acest monument mi-au povestit  regretații Vera și Ion Botnari. Azi s-a reparat o crimă. Or, doar niște vandali ar fi putut să arunce în Nistru opera de artă a unui mare maestru cum a fost sculptorul Alexandru Plămădeală. Sper că această restabilire a adevărului istoric va fi o primă cărămidă în lucrarea principală – re-Unirea R.Moldova cu România

 

Mihai Sparionoapte, profesor-pensionar din satul Trifești: Am venit să mă bucur împreună cu toată suflarea românească de revenirea Regelui Ferdinand I al României aici, la margine de Țară, de unde a fost alungat de niște descreierați acum 8 decenii. La fel, mă bucur că revenim la adevărata istorie și izvoarele națiunii noastre. A venit timpul să strigăm cu toţii în glas tare: ”Hai să dăm mână cu mână cei cu inima română!”, ca mai apoi să „învârtim hora Unirii pe pământul României”.

 

 

Vladimir Donica, antreprenor, Rezina: Evenimentul de azi este o izbândă a românilor basarabeni, un început de revenire totală și definitivă la izvoarele noastre naționale. Grație ziarului CUVÂNTUL noi, cei din fostul județ Orhei, suntem la curent cu viața și activitatea  celui mai democrat monarh al României și nu numai. Sper că după ziua de azi va urma şi declarația rezinenilor privind unirea simbolică a comunei şi raionului Rezina cu România. La fel sper că autoritățile orașului vor reveni la problema restabilirii monumentului eroilor rezineni căzuți în Primul Război Mondial.

 

 

Parascovia Rusu, angajată a primăriei Rezina: Sunt rezineancă, de aceea  cunosc bine de la părinți istoria monumentului Regelui Ferdinand I al României. În acea perioadă orașul Rezina era situat pe malul Nistrului, iar locurile cele mai preferate ale orășenilor erau Grădina Publică și scuarul cu bustul Regelui. Aș vrea ca acest scuar să devină la fel un loc drag și preferat al orășenilor, să fie ocrotit și iubit, în deosebi de tineret.

 

 

 

Parascovia Gherciu, elevă în clasa a XII-a la LT „Evrica”  (Râbnița): Noi, un grup de liceeni, împreună cu profesorul nostru de istorie Grigore Cojocaru, am venit la eveniment din Transnistria, pentru a afla și a vedea pe viu istoria noastră. Evenimentul este încărcat de multă istorie adevărată despre neamul nostru românesc. Asta ne face să ne simțim mai tari, mai patrioți, mai demni și mai mândri de trecutul Neamului Românesc. La fel, acest eveniment ne insuflă încredere într-un viitor mai bun și comun cu românii din Țară.

Ion Perciun

Distribuie

Lasă un răspuns