Fondul Rutier ca sursă de acoperire a intereselor guvernării

Calitatea drumurilor depinde mult de volumul mijloa-celor acumulate în Fondul Rutier şi modul de utilizare a acestora. Chiar dacă taxele pentru folosirea drumurilor s-au majorat de câteva ori, contribuabilii înţeleg că reabilitarea şi întreţinerea arterelor rutiere necesită cheltuieli mari. În ultimii doi ani raionul Rezina n-a primit niciun leu din Fondul Rutier Naţional pentru reparaţia drumurilor locale, deşi în anul trecut, conform unui Program special aprobat de Guvern, în acest scop trebuia să beneficieze de circa 13 mln de lei. Istoria se repetă şi în anul curent.

 

Repartizări generoase doar în ajun de campanii electorale

La începutul anului 2014, an în care fusese preconizate alegeri parlamentare, Consiliul Fondului Rutier a aprobat un Program foarte generos de repartizare a mijloacelor acumulate în Fondul Rutier, care ce cifra atunci la 1,326 mlrd de lei şi din care 433 mln au fost repartizate pentru reparaţia drumurilor locale. În fond, după majorarea în 2013 a taxelor pentru folosirea drumurilor de către toate categoriile de autovehicule, o atare dărnicie era aşteptată. Conform acestui Program, pentru prima dată în istoria sa, raionul Rezina a primit peste 18 mln de lei pentru reabilitarea drumurilor locale.

Fiecărei din cele 24 de primării (în lista respectivă nu figura primăria Cinişeuţi), i-au fost repartizaţi atunci de la 100 – 200 mii lei (Mincenii-de-Jos, Otac, Trifeşti) până la 900 mii – 1 mln (Rezina, Cuizăuca, Ţareuca). Această dărnicie a contribuit la faptul că Alianţa pentru Inegrare Europeană a rămas la guvernare şi după alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014. Într-un articol publicat la 10 iunie 2015 www.realitatea.md relata, cu referire la afirmaţiile lui Vasile Botnari, pe atunci ministru al Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor din partea PDM, că „Fondul Rutier pentru anul 2015 constituie 1,52 miliarde de lei. Din acești bani, pentru lucrările de reparaţie a drumurilor de acces la instituţiile de menire socială din sate şi oraşe au fost alocaţi 452 de milioane de lei, mai mult ca în anul precedent. De aceste mijloace vor beneficia 707 localităţi”.

Conform acelui program, raionul Rezina urma să beneficieze pentru reparaţia drumurilor locale de 12 mln 950 mii lei, din care 2,4 mln lei erau preconizaţi pentru reparaţia străzilor din centrul raional, 1,01 mln lei trebuiau să ajungă la primăria Sârcova, pentru primăriile Cuizăuca şi Echimăuţi erau prevăzuţi câte 900 mii lei, etc.

 

Program este, alocaţii nu-s

De fapt, după cum a confirmat pentru CUVÂNTUL şi Arcadie Muşinschi, vicepreşedintele raionului, în 2015 raionul nu a primit din Fondul Rutier Naţional, pentru drumurile locale, niciun leu. Aceeaşi situaţie se menţine şi în anul curent.

Iurie Paşa, director-adjunct al ÎS ”Administraţia de Stat a Drumurilor”, solicitat să comenteze această situaţie, a spus că Programul de repartizare a mijloacelor din Fondul Rutier este elaborat de Guvern cu participarea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor. „Pentru a. 2015 au fost repartizaţi peste 450 mln de lei pentru reparaţia drumurilor locale, dar, din câte ştiu, au fost valorificate doar circa 100 de milioane, pentru că autorităţile locale n-au reuşit în timp util să organizeze licitaţiile şi să valorifice banii”, a mai adăugat dl Paşa. Întrebat dacă este adevărat că de fapt mijloacele din Fondul Rutier au fost utilizate de guvernare în alte scopuri decât reparaţia drumurilor şi autorităţile publice locale n-au putut beneficia de aceste resurse, dl Paşa a răspuns că această întrebare nu este de competenţa dumnealui.

 

Cu resurse modeste facem ce putem

Aşadar, în ultimii doi ani raionul trebuie să iasă din situaţie la capitolul întreţinerea şi reparaţia drumurilor doar cu taxa rutieră acumulată de la autovehiculele înregistrate pe teritoriul raionului. În 2015 aceasta s-a cifrat la 2,680 mln lei, în anul curent fiind de 2,7 mln.

Solicitat să spună cum au fost valorificate aceste resurse, Petru Bahnă, mana–gerul sectorului Rezina al SA „Drumuri-Orhei” a menţionat: „În anul 2015, cu banii din fondul rutier local am reparat, conform deciziei administraţiei raionului, pe diverse sectoare, drumurile Rezina – Saharna Nouă – Cinişeuţi – Gordineşti (120 mii lei, plombarea gropilor cu beton asfaltic pe sectoarele Stohnaia – Saharna şi prin satul Saharna Nouă), Trifeşti-Pecişte (753 mii, asfaltarea unui kilometru de drum prin s. Pripiceni-Răzeşi şi a unui kilometru prin s. Trifeşti), Şoldăneşti-Alcedar-Ciorna (712 mii, plombarea gropilor cu asfalt prin s. Boşerniţa şi asfaltarea a 400 m pe sectorul podul de fier – satul Boşerniţa), drumul de acces spre satul Cuizăuca (982 mii, asfaltarea unui kilometru de drum), iar 140,8 mii de lei au fost cheltuiţi pentru întreţinerea drumurilor publice locale în perioada rece a anului”.

Dl Petru Bahnă a mai spus că resursele planificate pentru anul curent Consiliul Raional le-a repartizat în felul următor: 1 mln de lei pentru egalizarea stratului de beton asfaltic pe un segment de 800 m din s. Boşerniţa (drumul Şoldăneşti-Alcedar – Ciorna), iar 1,46 mln – pentru reparaţia unui kilometru a drumului central din s. Pripiceni-Răzeşi (tronsonul Trifeşti – Pecişte). Restul 240 mii lei au fost rezervaţi pentru a acoperi cheltuielile de întreţinere a drumurilor publice locale, inclusiv pe timp de iarnă. „Reparaţiile încă nu au început, am înţeles că tenderele pentru selecta-rea antreprenorilor vor avea loc în timpul apropiat”, a mai remarcat dl Bahnă (discuţia a avut loc saptămâna trecută).

 

Tender la sfârşit de sezon

De la Marcel Rusu, şeful secţiei drumuri, construcţii, servicii comunale a Consiliului Raional Rezina am vrut să aflăm de ce s-a tărăgănat realizarea Programului de reparaţie a drumurilor publice aprobat de Consiliul Raional, or suntem deja la sfârşit de septembrie.

Şeful secţiei a răspuns oarecum iritat că prima licitaţie de selectare a antreprenorilor pentru aceste lucrări a avut loc o lună şi ceva în urmă, dar rezultatele au fost anulate de Agenţia Achiziţii Publice. Dânsul a refuzat să precizeze din care motive Agenţia a anulat rezultatele licitaţiei, spunând: „cu toate întrebările vă adresaţi în scris preşedintei raionului”. Solicitată să se pronunţe vizavi de comportamentul şefului Secţiei drumuri, construcţii, servicii comunale, preşedinta Eleonora Graur ne-a scris: „Îmi pare rău pentru această atitudine iresponsabilă a unor angajați. Cu regret avem ce avem …”

În aceeaşi zi, pe 26 septembrie c., a avut loc următoarea licitaţie de selectare a antreprenorului pentru efectuarea lucrărilor de reparaţie pe drumurile Trifeşti-Pripiceni-Răzeşi şi Şoldăneşti-Alcedar-Ciorna. La concurs au participat pat-ru firme: “Turvien” CP, “Magistrala” SA, “Autodeltrans” SRL şi “Pultuskininvest” SRL. Cel mai mare preţ pentru reparaţia ambelor sectoare – 1 mln 387 mii l-a propus “Turvien” CP; cel mai modest – 1 mln 189 mii lei – “Magistrala” SA. Grupul de lucru în frunte cu preşedinta raionului Eleonora Graur a rămas să analizeze detaliat ofertele depuse şi să stabilească firma câştigătoare. Apoi va trebui să-şi spună cuvântul Agenţia Achiziţii Publice. Când şi dacă în genere vor începe lucrările respective în anul curent e greu de spus, or suntem deja în prag de octombrie, iar Agenţia Achiziţii Publice oricând poate veni cu surprize.

Petru Bahnă, şeful secto-rului Rezina al SA ”Drumuri-Orhei” a menţionat vizavi de problema dată că dacă Agenţia va aproba operativ rezultatele ultimei licitaţii, antreprenorul selectat, mobilizându-şi toate eforturile, încă ar putea valorifica până la friguri banii preconizaţi pentru aceste lucrări, deşi calitatea lor ar putea să sufere pentru că termenele optimale pentru aşezarea asfaltului deja au trecut.

Tudor Iaşcenco, Ion Perciun

 

 

Source: cuvintul.md

Distribuie

Lasă un răspuns