Festivalul covoarelor „Din zestrea neamului” la Ignăței

Multe sărbători și tradiții frumoase are poporul nostru. Prin ele noi ne afirmăm ca neam, ca națiune și arătăm lumii întregi că suntem, că muncim, învățăm și știm să prețuim tot ce este frumos și sfânt pe acest pământ.

Dovadă acestui fapt a fost și festivalul covorului moldovenesc „Din zestrea neamului” desfășurat în satul Ignăței, raionul Rezina, la 24 mai 2018, de ziua portului popular. Din această cauză ediția a doua a festivalului „Din zestrea neamului” nu a fost dedicată numai covorului, ci și portului popular. La sărbătoare au participat meșteri populari, formații folclorice din 18 localități ale raioanelor Rezina, Telenești, Șoldănești, Orhei. Festivitatea a început cu parada portului popular. Cu cântece, chiote și voie bună manifestanții au demonstrat iile și bundițele tradiționale, cămașele naționale bărbătești. În fruntea coloanei se afla gazda festivalului – reprezentanții satului Ignăței, primarii localităților participante la festival, președinta raionului Rezina, D-na Eleonora Graur, șefa Secției Cultură, D-na Angela Racu, primarul de Ignăței, dl Calaraș Alexandru.

 

Fiecare localitate a venit cu „zestrea” sa la festival, care de care mai frumoasă, inedită, irepetabilă, aducând aici, la Ignăței, tradițiile și obiceiurile localităților pe care le-au reprezentat, formând împreună un tot întreg – tezaurul poporului moldovenesc. Meșterii populari au expus la festivlal rodul muncii lor: obiecte cioplite din lemn, vase din lut, coșuri din lozie, covorașe din lână, lucrul manual împletit s-au croșetat în nopțile lungi de iarnă, broderii date uitării pe nedrept, fețe de mese de o splendoare aparte, prosoape și ștergare din in din diferite timpuri și zone. Orice obiect e făcut cu mult talent, dragoste şi gust artistic.
Dar un loc de frunte în toate Casele Mari și gospodăriile țărănești, improvizate la festival, a ocupat covorul – frumosul covor basarabean. Covoare vechi, mai noi, din diferite timpuri, păstrate cu sfințenie de gospodine și scoase cu multă dragoste în văzul tuturor. Casa tradiţională moldovenească neapărat era împodobită cu covoare: pe perete, paturi, pe podea. Aproape că nu întâlneai în Moldova casă, în care nu erau covoare, peretare, țoluri din lână sau cordele, feștilă.

Covorul prelucrat manual este mai mult decât obiect decorativ, el este o poveste, un simbol, un izvor de amintiri, este căldura sufletului femeiii aplecată asupra izvodului. Fiecare covor confecționat manual poartă amprenta mâinilor și gusturilor estetice ale femeilor ce l-au confecționat. Țesăturile lucrate manual acasă de membrii familiei, a rudelor ce se ajutau la țesut, alcătuiau o parte considerabilă din averea familiei. După categoria țesăturilor și numărul lor, după hărnicia femeilor se forma autoritatea și opinia sătenilor despre familia dată.
Satul Ignăței este vestit prin arta țesutului. Meșterițele noastre erau cunoscute în toate satele din împrejurime de unde veneau femeile cu fete de măritat pentru a le țese câte un covor de zestre.

Ne mândrim cu dinastiile:

    • Stratulat Sofia, fiicele Vera, Feodora, Glicheria și nepoata Tatiana;
    • Barbăroș Maria Ion, fiicele Natalia și Varvara;
    • Mîțu Ecaterina Gavril, fiicele Tamara și Maria, nora Ana, nepoata Rodica;
    • Mîrza Elena Vasile, fiicele Ecaterina, Ioana, Tatiana,

    și multe altele, o parte din ele plecate în neființă, dar amintirea rămasă în lucrurile confecționate de ele.

Zeci de covoare au fost țesute în zilele și nopțile lungi de iarnă de aceste familii. D-na Leonte Glicheria (din dinastia Stratulat) și până în prezent mai țese covoare de diferite dimensiuni, transmițând meșteșugul elevelor din Liceul Teoretic „Ioan Sârbu” în cadrul cercului „Țesutul covorului moldovenesc”. Dumneaei și-a exspus lucrările sale, covoarele țesute împreună cu mama și surorile sale, în cadrul diferitor expoziții și festivaluri la MoldExpo, la Clișova Nouă din raionul Orhei, în cadrul primei ediții a acestui festival la Ignăței.
Dar, cu părere de rău, pe an ce trece, tot mai puțini doritori sunt de a învăța meșteșugul de țesut covoare în condiții de casă, în localitate se pierd ustensilele menite pentru a țese covoare, țoluri, lăicere, tot mai puțini meșteri populari găsești care să confecționeze aceste ustensile. Din aceste considerente direcția Liceului Teoretic „Ioan Sârbu” din localitatea Ignăței împreună cu colectivul pedagogic a inaugurat festivalul covoarelor la Ignăței găsind susținere și colaborare la D-na Președintă a raionului, Eleonora Graur, la șefa Secției Cultură Rezina, Dna Angela Racu, realizând în colaborare cu APL în mai 2015 prima ediție a acestui festival, la care am avut drept oaspeți de onoare conducerea raionului, D-na Eleonora Graur, D-na Varvara Buzilă, oaspeți din Canada și Belgia, care au rămas profund încântați de splendoarea covoarelor ignățenene.

Și la cea de-a doua ediție a festivalului „Din zestrea neamului” colectivul profesoral a organizat o splendită expoziție de covoare vechi, rămase ca amintire de la părinți, bunici și străbunici, peretare, țoluri, împletituri și broderii, cusuturi din zestrea mamelor noastre, prosoape, fețe de mese țesute în cinci ițe. Au fost expuse icoane vechi, moștenite din generație în generație, ustensile de țesut covoare și țoluri, păstrate cu grijă în muzeul școlii „Casa mare”. Meșterul popular, D-na Glicheria Leonte, împreună cu elevele sale Lăzărescu Tatiana și Ursu Viorica, au demonstrat tuturor cum se țese un covor la cărâmbi. Iar țesetoarea Lăzărescu Ioana și-a adus la expoziție mai multe feluri de țoluri pe care le țese până în prezent pentru casa proprie și drept zestre pentru cele două fete pe care le are și pentru gospodinele care doresc să aștearnă pe jos țoluri țesute manual în condiții de casă.

Toți oaspeții ce ne-au vizitat expoziția „Casa mare” a liceului teoretic din localitate au fost primiți cu plăcinte, copturi și prăjituri tradiționale, învărtită cu brânze de oi și un păhărel de vin tradițional ca la Ignăței, unde ospitalitatea stă în capul mesei. Toate colectivele folclorice din cele 18 localități prezente la festival au prezentat un program artistic inedit reprezentând zonele din care vin. Aplauze furtunoase și strigăte de încurajare „Bravo!” au cules formațiile „Ciocâltenii” din raionul Orhei interpretând imnul covorului basarabean, formația de dansatori din satul Căzănești, „Clopoțeii” din satul Răspopeni, ansamblul folcloric din satul Lalova evoluând cu dansul vechi „Șaerul”.


La finalul sărbătorii de zile mari formației folclorice „Haiducii” și fanfara „Plai Nistrean” din Rezina le – a reușit să-i încingă la horă în numeroase cercuri pe toată lumea prezentă de la mic și până la mare, generației mai în vârstă aducându-le aminte de horele din tinerețe, când își invitau fetele la dans sub ritmurile de fanfară.
Festivalul „Din zestrea neamului” a fost o sărbătoare de suflet, cu revigorarea tradițiilor și obiceiurilor din străbuni, care a scos la rampă valorile culturale și spirituale ale neamului, tezaurul cultural material și muzical – folcloric basarabean, i-a făcut cunoscuți lumii pe numeroși meșteri populari, sfioși și modești din fire, i-a apropiat mai mult de tânăra generație, cultivându-le dragostea de frumos și de adevăratele valori ale poporului și plaiului moldovenesc.

Platon Galina, directorul Liceuliu Teoretic „Ioan Sârbu”, grad mangerial doi.

Distribuie

Lasă un răspuns