Fă-ţi timp să-i dai vieţii tale preţ

Recent, Centrul Raional de Cultură „A. Suruceanu” din Orhei a fost inundat de un imens număr de spectatori, prezenţi la un eveniment de înalt spirit civic – lansarea romanului „Un dor ce ne strigă mereu” de Tatiana Croitor. Dacă cea dintâi carte a autoarei „Fă-ţi timp şi cugetă” (2017) se adresează celor în căutarea răspunsurilor simple la întrebări complicate ce mereu apar în calea noastră, iar sensul vieţii poate fi găsit în propria viaţă, în sfera dorinţelor şi intereselor umane, apoi romanul „Un dor ce ne strigă mereu” ţine de o stringentă actualitate politică, socială, spirituală, intelectuală şi duhovnicească.

Orheiul a fost şi mereu va rămâne o citadelă a spiritualităţii umane. Cu o inegalabilă suită de celebrităţi născute şi crescute pe acest plai mioritic  şi cu o profunzime de idei şi spirit s-a desfăşurat şi lansarea romanului „Un dor ce ne strigă mereu”, Tatiana Croitor, care ne-a convins, că în această metamorfoză şi cavalcadă a timpului cu legi draconice se găseşte şi loc pentru spirit. Evenimentul de mare amploare a fost marcat prin prezenţa oaspeţilor sosiţi din Bucureşti, Buzău şi Tulcea (Româna). Un farmec deosebit i-au dat copiii din instituţiile şcolare, preşcolare din Orhei şi Ansamblul de dansatori „Haiduceii”, condus de Oleg Morozan.

„Am scris o istorie de viaţă, care sper că va trece prin fiecare strună a sufletului. Răsfoind cartea, te vei opri şi vei aduna în gânduri filele vieţii tale. Sunt sigură, ai simţit cum se scurge o lacrimă pe aceste file fie de bucurie, fie de nostalgie sau regrete… Uneori ai simţit de parcă te prăbuşeşti într-o prăpastie fără lumină. Însă, la un moment ţi-ai dat seama că nu eşti singur. Mereu alături de noi merge Dumnezeu plin  de bunătate şi iubire! Am toată încrederea şi speranţa că într-o zi, cei departe de noi se vor întoarce acasă, deoarece aici este un Dor ce Te strigă mereu!”, a relatat dna Tatiana Croitor, adresându-se fiecărui cititor.

Tatiana Croitor s-a născut la 16 ianuarie 1987, în Susleni, raionul Orhei, a susţinut masteratul la „Mana-gementul educaţional şi comunicare instituţională”, este şefa Serviciului de Asistenţă Psihopedagogică a Direcţiei Generale Educaţie Orhei, preşedinta Asociaţiei pentru  civilizaţie Ortodoxă ASCIOR Orhei. În domeniul narativ reuşeşte că croiască istorii şi vieţi omeneşti, să înşire pe foaie ca nişte mărgăritare cuvintele împletite într-un amalgam de spiritualitate şi nostalgie, dragoste, lacrimi şi durere, bucurii, probleme şi regrete, căderi şi înălţări, singurătate şi suferinţe pline de amărăciune, dar să ne încredinţeze că mereu în preajmă este Dumnezeu plin de bunătate şi iubire, care-ţi dă aripi şi o imensă încărcătură emoţională. Romanul este destul de bine îmbinat cu realitatea şi obiectivitatea vieţii noastre. Această poveste de dragoste, al cărei decor socio-politic  şi economic se constituie ca o necruţătoare radiografie a tranziţiei moldoveneşti şi a crizelor pe care le-a generat şi continuă să le genereze sub ochii lipsiţi de licăr  ai moldovenilor, nevoiţi să-şi caute supravieţuirea printre străini. Un roman scris cu rigoare şi vigoare stilistică, naraţiune desfăşurată cu siguranţă şi bun simţ, fără artificii sufocante, personajele contopindu-se mai rar cu o nuanţă fulgerată de aceste mişcări sociale dure şi tulburător de dureroase. „Un dor ce ne strigă mereu” constituie o micro-sagă a unei familii de basarabeni, cărora distanţa şi timpul le-a măcinat şi le-a sfâşiat sufletele, le-a răpit clipele sacre din viaţă, dar care pe timpuri constituiau o familie de invidiat. Biografiile personajelor, parcă trase la indigo, se regăsesc în biografia sutelor, ba chiar miilor de familii îndurerate din Moldova noastră. Textul narativ nu este înşirat pe foaie în fuga condeiului ci te surprinde prin siguranţa ideilor, convingerea dialogului şi prin acurateţea expresiei, virtuţi şi calităţi mai greu de întâlnit la un debutant, cum este poziţionată Tatiana Croitor. Eroii ei nu sunt lăsaţi la o întâmplare şi nici în furtuna vieţii. Ajungând la finalul romanului am constatat un optimism în inimile lor.

Romanul Tatianei Croitor confirmă în mod remarcabil numele unei prozatoare cu suflu de lungă cursă, cu care neapărat Orheiul cultural se poate mândri temeinic şi pe bună dreptate motivat.

Sper că nu veţi regreta citindu-l, ba veţi prinde din zbor lucruri de înaltă valoare spirituală.

Ludmila Botnariuc, or. Orhei

Distribuie

Lasă un răspuns