Eveniment-premieră de anvergură în comuna Lalova: intenţii, analize şi posibilităţi de dezvoltare

Lansarea Asociaţiei băştinaşilor din comuna Lalova.

 

În ştirea Eveniment-premieră de anvergură în comuna Lalova, publicată în numărul precedent al CUVÂNTUL-ui, am nominalizat acţiunile desfăşurate acolo pe 24 august în cadrul “Întâlnirilor cu amintiri și perspective de viitor” ale băştinaşilor, cu participarea reprezentanţilor autorităţilor publice locale şi agenţilor economici din comunele Saharna Nouă, raionul Rezina, Jora de Mijloc, raionul Orhei şi Cărpineni, raionul Hânceşti, dar şi ai proiectelor Migrație și Dezvoltare Locală al PNUD Moldova, IFAD, AIPA, promiţând să revenim la temă cu informaţii mai detaliate despre esenţa acestor acţiuni.

        

Asociaţia băştinaşilor din c. Lalova şi scopurile ei

Aşadar, lansarea Asociaţiei băştinaşilor din comuna Lalova a fost una din acţiunile centrale ale evenimentului. Este una din primele organizaţii de acest tip din raionul Rezina şi a fost fondată de cinci laloveni: oamenii de afaceri Valeriu Balaban, Sergiu Hanganu, Oleg Jereghe, profesorul Ion Griţco şi primarul Mihai Gotornicean, preşedinte fiind ales Valeriu Balaban, care ne-a relatat următoarele:

„Urmând exemplul altor comunităţi, un grup de iniţiativă din peste 20 de persoane am decis să fondăm o asociaţie a băştinaşilor din comuna Lalova. În cadrul grupului de iniţiativă, am avut mai multe dezbateri, dar până la urmă am ajuns la un numitor comun întruchipat în scopul şi obiectivele asociaţiei. Acestea prevăd conectarea şi utilizarea eficientă a potenţialului tuturor băştinaşilor şi autorităţilor publice locale în numele dezvoltării economice, sociale, culturale a comunităţii noastre, să lucrăm împreună pentru beneficiul localităților noastre, să avem un dialog permanent cu consătenii noştri plecaţi peste hotare, ca să-i convingem să se întoarcă acasă. În această misiune suntem asistaţi de patru proiecte, pe cale de a fi aprobat este şi al cincilea. Este vorba de un proiect care prevede elaborarea unui plan strategic de dezvoltare a comunei, al doilea proiect a fost elaborat în parteneriat cu primăriile comunelor Saharna Nouă, Rezina şi Popenchi, Râbniţa pentru Proiectul Migrație și Dezvoltare Locală (MiDL) ca să construim o reţea de debarcadere la Nistru din aceste localităţi pentru a facilita accesul locuitorilor din ambele regiuni spre perlele turistice ale regiunii noastre, mănăstirile Saharna şi Ţâpova.

Comunitatea mea este alt proiect şi a fost acceptat de USAID cu scopul de a construi un drum intercomunitar care ar uni comuna Lalova cu Orheiul Vechi. Unul din scopurile principale ale tuturor  acestor proiecte este valorificarea potenţialului turistic excepţional de care dispune zona noastră. Azi, după lansarea oficială a Asociaţiei, aici îşi va desfăşura lucrările un for al reprezentanţilor APL şi sectorului economic din regiune, cu participarea reprezentanţilor instituţiilor care finanţează proiectele noastre, vor fi inaugurate câteva obiective realizate cu concursul administraţiei comunei şi sătenilor – un drum, o fântână, se vor desfăşura alte activităţi”, a punctat Valeriu Balaban.

 

Dorinţă să fie, că susţinători sunt…

Veaceslav Guţuţui, facilitator econo-mic în cadrul Proiectului PNUD Migrație și Dezvoltare Locală pentru perioada 2019-2022, a informat participanţii la eveniment că la proiectul pe care îl reprezintă au fost selectate şi participă deja 35 de localităţi din Republica Moldova, inclusiv comunele Lalova şi Saharna Nouă din raionul Rezina.

„Susţinerea noastră se axează pe mai multe componente, prima dintre care este dezvoltarea economică locală, adică facilitarea diferitor activităţi ale APL, agenţilor economici şi sătenilor, care să conducă la dezvoltarea economică locală. În comunele Lalova şi Saharna Nouă am identificat şi vom susţine câteva activităţi prioritare: turismul rural, producerea şi prelucrarea cerealelor şi apicultura, ramură care, dacă ţinem cont de zona amplasării, ar putea deveni o componentă atractivă a turismului rural.

Un domeniu pentru perspectivă ar putea fi producerea şi prelucrarea pe loc a fructelor şi pomuşoarelor, domenii economice în care ar putea să se specializeze aceste comune. Pentru început vom susţine activităţile preconizate cu un suport financiar în mărime de 60 de mii de dolari. În această toamnă va fi lansat primul proiect în aceste domenii, în cadrul căruia va fi selectat agentul economic care, împreună cu primăria, va beneficia de grantul nostru şi îşi va asuma 50 la sută din cheltuieli.

Totodată, vom căuta şi vom implica în activităţile de dezvoltare economică şi socială a acestor comune şi alţi parteneri. Recent, de exemplu, am lansat un proiect nou, finanţat de Uniunea Europeană, care la fel prevede sprijinirea dezvoltării sectorului de afaceri. Urmează ca până în luna decembrie c. APL să elaboreze un plan de dezvoltare locală, în baza căruia vor deveni eligibile pentru aplicarea şi implementarea unui proiect în mărime de peste 100 mii euro. Aceasta este a doua posibilitate de dezvoltare a primăriilor Lalova şi Saharna. Iar a treia posibilitate ţine de suportul IFAD-ului, care vine cu o contribuţie de câte 5000 USD pentru afaceri singulare şi 8000 USD pentru afacerile în grup realizate de femei.

În toamnă vor mai fi lansate şi alte proiecte de care ar putea să beneficieze de asemenea şi comunele Lalova şi Saharna Nouă. AIPA, de exemplu, va lansa un program interesant, la care vor putea aplica atât oamenii de afaceri, cât şi primăriile, în cadrul căruia spaţiul rural va beneficia de 15 la sută din subvenţiile statului, inclusiv pentru obiective de infrastructură, care să faciliteze exploatarea obiectivelor economice locale importante şi activitatea instituţiilor locale. De asemenea se va putea de aplicat cu proiecte de dezvoltare a turismului rural ş.a.”, a remarcat Veaceslav Guţuţui.

Analize, constatări, sugestii

În cadrul forumului economic informaţii interesante despre instituţiile, proiectele şi activităţile acestora au prezentat colaboratorii MiDL – Zinaida Adam şi IFAD – Vasile Zagorodniuc,  primarii Ion Cărpineanu (satul Cărpineni, raionul Hânceşti) şi Maria Macrii (comuna Saharna Nouă), Sergiu Hanganu, administratorul pensiunii turistice Hanul lui Hanganu şi alţi participanţi.

Comuna Lalova a fost selectată ca parteneră a Proiectului PNUD Migrație și Dezvoltare Locală (MiDL II, pentru perioada 2019-2022) care are drept scop: susținerea inițiativelor de dezvoltare economică locală, revenirea băştinaşilor acasă, cooperarea descentralizată între primărie și localități din afara țării facilitată de băștinași, organizarea unor tabere locale cu implicarea copiilor din diasporă.

În această ordine de idei, băștinașii pot co-participa cu diverse activităţi, inclusiv asigurarea cu un prânz cald pentru un grup de bătrâni solitari, invalizi și oameni ţintuiţi la pat din localitate; organizarea unei tabere de vară pentru copiii de pe loc și cei din diasporă; acordarea de către Primărie sau băştinaşi a unei burse de merit, oferită la sfârşit de an celui mai bun (unul sau mai mulţi) elev/i din şcoală; asigurarea cu cele necesare pentru școală a unui grup de copii din familii social-vulnerabile; amenajarea unui teren de joacă pentru copii la grădiniță sau pe un teren public; elaborarea şi publicarea unei monografii despre sat etc.

În opinia lui Sergiu Hanganu, în comunele Lalova şi Saharna Nouă majoritatea sătenilor îşi pot găsi o afacere în domeniul turismului rural, lucru care necesită nu atât finanţe, cât dorinţă şi un anumit bagaj de cunoştinţe.

Mai mulţi vorbitori s-au referit şi la problemele actuale ale comunelor Lalova şi Saharna nouă. La moment aici există multe activități economice generatoare de venituri (producerea cerealelor şi a fructelor, apicultura şi turismul, produsele de meșteșugărit), dar care nu sunt multiplicate pentru a aduce venituri suplimentare. Adică, o mare parte din populația activă băştinaşă generează venituri pentru alte economii. Iată de ce nu-i de mirare că salariul mediu pe comună este de circa 3000 de lei, de două ori şi ceva mai mic decât cel mediu pe ţară. În ambele comune nu sunt create servicii suficiente pentru recircularea veniturilor locuitorilor, obținute în alte localități, infrastructura localităţilor rămâne subdezvoltată. Şi asta în situaţia când zona Saharna-Lalova dispune de un vast patrimoniu turistic nevalorificat încă, fiind totodată în câmpul de atenție al mai multor parteneri de dezvoltare.

În ambele comune zilnic vin sute, iar uneori mii de vizitatori, dar numai pensiunea Hanul lui Hanganu oferă servicii de cazare. Băştinaşii ar putea oferi turiştilor o sumedenie de servicii de alimentare, odihnă şi agrement specifice acestor localităţi, soldate cu venituri financiare considerabile. Utilizarea acestor posibilităţi constituie astăzi priorităţile autorităţilor publice locale, societăţii civile, inclusiv Asociaţiei băştinaşilor din c. Lalova. Fiecare leu (euro, dolar) ajuns în aceste localităţi ar trebui să fie subiectul a cât mai multe tranzacţii, ca să lase aici o cât mai mare plus valoare, au remarcat Veaceslav Guţuţui, Zinaida Adam, Sergiu Hanganu, Maria Macrii, Ion Cărpineanu ş.a. vorbitori.

 

Administraţia comunei  a raportat

Primarul de Lalova, Mihai Gotornicean, a prezentat o dare de seamă a administraţiei comunei privind realizările în perioada 2016-2019 în domeniul social-economic. Astfel, cu susţinerea financiară a Biroului de integrare a Republicii Moldova, în satul Lalova au fost construite 9 mii metri, iar în satul Ţâpova – 3,5 mii metri de linii de iluminare stradală, au fost asfaltaţi în s. Lalova 1340 m, iar în s. Ţâpova 550 m de drum, alţi 2600 m de drumuri din Ţâpova fiind reparaţi în varianta albă.

De asemenea, cu suportul  Unităţii Consolidate pentru Implementarea Proiectelor Fondului Internaţional pentru Dezvoltarea Agriculturii (UCIP-IFAD) şi contribuţia comunităţii, în Lalova a fost construit un pod pentru evacuarea apelor pluviale, iar cu concursul Primăriei şi a voluntarilor din partea locului – un monument în memoria victimelor represiunilor staliniste, a fost amenajată zona de odihnă şi agrement din lunca Nistrului, realizate alte acţiuni menite să îmbunătăţească viaţa băştinaşilor, a raportat primarul.

Dânsul a mai menţionat că în sectorul agricol din comună activează 11 agenţi economici producători de cereale și culturi multianuale, 1 producător de legume în câmp deschis, 10 apicultori. De asemenea funcţionează 5 magazine şi baruri, o farmacie şi o pensiune turistică, o mină de dobândire a pietrei tăiate, iar 2 agenţi economici dispun de uscătorii de fructe.

 

Fântâna din Mahalaua Tinerilor, renovată cu contribuţia sătenilor şi a Primăriei

Participanţii la eveniment au asis-tat la ceremonia de sfinţire a fântânii renovate din Mahalaua Tinerilor. După serviciul divin, primarul Mihai Gotor-nicean a menţi-onat că în ultimii ani, cu concursul autori-tăţilor publice şi sătenilor, în comună au fost renovate 12 fântâni de mină, una din cele mai originale fiind cea din Mahalaua Tinerilor.

Valeriu Iftodi, care a coordonat reparaţia acestei fântâni, ne-a povestit:  „Cu ani în urmă, locuitorii din mahalaua noastră aduceau apă tocmai din lunca Nistrului. În iarna lui 1983, noi, 26 de măhăleni, am decis să săpăm o fântână a noastră. Un bătrân, Iacob Strugulea, ne-a indicat locul unde să săpăm. Ne-am împărţit în trei grupuri, săpam pe rând. Două zile lucram la colhoz, iar o zi săpam la fântână. În trei luni de iarnă am înaintat până la adâncimea de 42 de metri, inclusiv 32 metri – numai în piatră. În iarna următoare am clădit în piatră pereţii fântânii, care avea diametrul de 2,8 metri. La săpatul şi clădirea pereţilor, alături de ceilalţi, au lucrat 8 consăteni cu numele Mihai şi la sfârşit a fost o propunere s-o numim „fântâna celor 8 Mihai”. Dar până la urmă am convent că mai potrivită ar fi denumirea fântâna din Mahalaua Tinerilor. E cea mai adâncă fântână din Lalova, cu o apă cristalină şi rece tot anul.

Acum am decis s-o reparăm. Cu ajutorul consătenilor şi al Primăriei am adus-o în ordine. În mod deosebit vreau să le mulţumesc pentru ajutorul acordat consătenilor Valeriu, Veaceslav şi Alexandru Iftodi, Serghei Pădureţ, Mihail Melnic, Victor Caraman şi, desigur, primarului Mihail Gotornicean”, a relatat Valeriu Iftodi.

 

O sărbătoare generatoare  de intenţii benefice

Deşi în opinia unor organizatori evenimentul din 24 august a adunat mai puţini participanţi decât se aşteptau, acţiunea s-a transformat într-o sărbătoare originală generatoare de mai multe intenţii benefice pentru comunităţile participante.

Cei prezenţi au apreciat compartimentul Bine-i șade mesei mele, împrejur cu nemurele, în cadrul căruia un grup de gospodine au invitat consătenii şi oaspeţii să guste din bucatele lor tradiţionale care, fără îndoială, sunt un element important în dezvoltarea turismului rural; expoziţiile lucrărilor de artizanat organizate de meşterii populari din partea locului.

Ziua a culminat cu un bogat program cultural-artistic desfăşurat cu participarea artiştilor amatori din comună.

Tudor Iaşcenco

 

Distribuie

Lasă un răspuns