Epopeea fără epilog a unei stații de epurare

După declararea independenței Republicii Moldova, orașele situate pe malul drept al Nistrului au rămas fără stații de epurare a apelor reziduale. Întâmplător sau nu, dar în anii puterii sovietice sistemele de canalizare din Soroca, Rezina, Criuleni ș.a. au fost conectate la stațiile de epurare de pe malul stâng. Ulterior, întreprinderile specializate de peste Nistru au refuzat să mai primească reziduurile de pe malul drept. De atunci sistemele de canalizare din orașele respective își varsă conținutul în teritoriile adiacente sau direct în Nistru.

Această stare de lucruri persistă mai mult de un sfert de secol. Ea pare să convină autorităților – mai puține griji și cheltuieli, iar natura, dacă și se răzbună uneori, nu nominalizează concret vinovații și nici la răspundere nu-i trage…

 

În imagine: Staţia de epurare din Rezina se construieşte deja de un deceniu, a înghiţit milioane de lei şi nu se ştie când va începe să funcţioneze. În medallion: Simion Tatarov, primarul comunei urbane Rezina.

 

 

De un sfert de secol rezinenii tot speră

Formal, autoritățile din comuna urbană Rezina de un sfert de secol spun că își doresc o stație proprie de epurare a apelor reziduale. Construcția acesteia a figurat în platformele electorale ale tuturor guvernărilor locale de la independență încoace. Sub presiunea opiniei publice au fost elaborate și câteva proiecte, pentru care, din bugetul oraşului, s-au cheltuit sute de mii de lei. Și autoritățile naționale cu diferite ocazii se jurau că vor susține eforturile celor din Rezina. Dar, din păcate, mai departe de vorbe lucrurile nu au mers.

 

Proiecte-invalide şi verificări formale

În perioada 2005-2009, la solicitarea administrației orașului Rezina, IPS ”Iprocom” a elaborat documentația de proiect a stației de epurare de tip ”Reșetilov”, care, potrivit demnitarilor locali, urma să asigure necesitățile sistemului existent de canalizare a or. Rezina. Primăria a plătit pentru acest proiect 389 mii de lei. Încă peste 44 mii de lei Primăria Rezina a achitat Serviciului de Stat de Verificare și Expertizare a Proiectelor și Construcțiilor (SSVEPC) pentru verificarea documentației. Construcția stației a început abia peste doi ani. Antreprenorul, SC ”Izodromgaz” a demarat procesul în iunie 2011 și, în aproape doi ani, a executat lucrări în valoare de aproximativ 2 mln 36 mii lei.

La acest moment autoritățile de la Rezina, după cum afirma actualul primar de Rezina Simion Tatarov, dar și Vladimir Polihovici, responsabil tehnic de acest obiectiv, și-au dat seama că stațiile de tip ”Reșetilov” în R.Moldova nu sunt funcționale și au decis să găsească altă variantă. Nici firmele de proiectare, nici Serviciul de Stat de Verificare și Expertizare a Proiectelor și Construcțiilor nu au fost împotrivă. Contra sumei de 35 de mii de lei SRL ”Concept Proiect” a modificat documentația, iar specialiştii de la SSVEPC, contra unui preț simbolic de 4260 de lei au permis implementarea proiectului.

A doua etapă de construcție a stației a început, vorba ceea, cu stângul. La licitaţia din 11 decembrie 2013 pentru selectarea antreprenorului s-au înscris cinci agenţi economici. Grupul de lucru al Primăriei Rezina a apreciat cu cel mai mare număr de puncte oferta propusă de “Polimer Gaz Construcţii” SRL, care se angaja să efectueze lucrările prevăzute în caietul de sarcini în 3 luni contra sumei de 13,15 mln de lei. Administratorul “Litarcom” SRL, Liviu Jitari a contestat decizia Primăriei la Agenţia Achiziţii Publice (AAP). Sub pretextul că oferta “Litarcom” SRL ar fi mai avantajoasă din punct de vedere financiar şi că grupul de lucru nu ar fi estimat corect “Sistemul calităţii pentru executarea lucrării”, Agenţia a anulat rezultatele licitaţiei şi a obligat Primăria să repete procedura.

Peste două luni, în februarie 2014, după cum și era de așteptat (“Litarcom” SRL de mai mulți ani este una din firmele favorite ale administrației raionului), primarul de Rezina Mihail Cebotar îl informa pe Simion Botnari, directorul AAP, că Grupul de lucru al primăriei a reexaminat ofertele depuse de participanţii la licitaţie, desemnând-o de data aceasta câştigătoare pe “Litarcom” SRL, care a dat asigurări că va efectua lucrările contra sumei de 600 mii de lei în doar 5 luni.

De atunci au trecut patru ani, dar stația nu funcționează, desi, potrivit datelor Primăriei Rezina, firma ”Litarcom” SRL a valorificat peste 11 mln de lei, partea leului din aceste cheltuieli fiind acoperită din resursele Fondului Ecologic Național.

La întrebarea care-i rostul Serviciului de Stat de Verificare și Expertizare a Proiectelor și Construcțiilor în situaţia când proiectanţii propun, iar autorităţile plătesc bani grei pentru nişte proiecte-invalide şi obiective nefuncţionale, Valeriu Verstiuc, administratorul Serviciului respectiv ne-a răspuns că treaba lor este doar să verifice dacă valoarea soluţiilor de proiect corespunde cu cea prevăzută în actele normative în vigoare.

 

Mai trebuie 3,5-4 mln de lei

În cadrul consultărilor publice cu cetăţenii, din februarie 2016, desfășurate sub egida ziarului CUVÂNTUL, primarul de Rezina, Simion Tatarov accentua, că staţia de epurare este una din priorităţile administraţiei oraşului pentru a. 2016 şi că dumnealui face tot posibilul pentru ca peste 2-3 luni staţia să fie pusă în funcţiune. Dar asta  nu s-a întâmplat nici în 2016, nici în 2017. Ulterior el se scuza: în timpul testării în proces de lucru a utilajului s-a constatat că pentru a funcţiona în regim normal stația mai are nevoie de o sursă alternativă de alimentare cu energie electrică, două deznisipătoare, utilaj pentru dezactivarea grăsimilor și evacuarea deșeurilor menajere din bazinele de omogenizare și alte lucruri care nu fusese prevăzute în documentația de proiect. “La moment se efectuează modificări în proiectul de execuție și se calculează de ce resurse suplimentare va fi nevoie pentru a duce lucrul până la capăt”, ne informau în septembrie 2017 primarul Simion Tatarov și inspectorul-șef interimar al Inspecției Ecologice Rezina, Grigore Carpov.

Iar recent, în cadrul unei întruniri la Primăria Rezina, primarul a menționat că pentru a pune stația de epurare în funcțiune administrația orașului trebuie să mai găsească 3,5 – 4 mln de lei.

 

Nistrul continuă să înghită deşeurile oraşului Rezina

Între timp, deșeurile din sistemul de canalizare al oraşului Rezina continuă să se verse în Nistru. Până nu demult acestea, pompate până la locul preconi-zat pentru stația de epurare, se revărsau liber în râpa ce desparte Rezina de s. Stohnaia şi de acolo ajungeau în Nistru. De la un timp însă, reziduurile sunt deversate direct în Nistru, prin ţeava care înainte ducea spre stația de epurare din Râbnița. Autorităţile locale spun că ar fi restabilit relaţiile cu întreprinderea care se ocupă de epurarea reziduurilor de pe malul stâng, fapt negat de cei de la Râbniţa. Pe de altă parte, localnicii știu foarte bine că țeava pentru reziduuri, montată pe fundul Nistrului în perioada sovietică era spartă și fecalele, de fapt, nu mai ajungeau la stația de epurare.

Potrivit ecologiștilor, timp de peste un sfert de secol, oraşul Rezina varsă zilnic în Nistru (sursa principală de apă potabilă a Republicii Moldova) circa o mie de metri cubi de ape reziduale. Mass-media locală și națională necontenit bat alarma vis-a-vis de starea deplorabilă a râului. Autorităţile locale şi naţionale însă se fac că nu văd şi nu aud aceste avertizări. Chiar dacă datele Ministerului Sănătăţii confirmă că 80 la sută din maladiile de care suferă populaţia sunt cauzate anume de apa potabilă necalitativă.

Tudor Iaşcenco

 

 

 

 

Source: cuvintul.md

Distribuie

Leave a Comment