Dimitrie Dron, inginerul şi deputatul în Sfatul Ţării

Dintre pământenii noștri care au semnat Unirea de la 1918 inginerul Dimitrie Dron, născut la Cucioaia, acum comuna Ghiliceni, raionul Teleneşti, a fost cel mai longeviv. Dumnealui a fost întrecut numai de către Anton Crihan, care, apropo, i-a fost coleg la școala intermediară de la Năpădeni, alături de Vasile Cărăuș, un alt deputat în Sfatul Țării și artizan al Unirii.

Născut în 1893, Dimitrie Dron a trecut la cele veșnice în 1977, la Simeria, o localitate de lângă Hunedoara, România, după ce a muncit mulți ani la Calea Ferată din România (CFR).

La Cucioaia este un monument care amintește de perioada interbelică și de Marea Unire, deși nu-l vizează nemijlocit pe deputatul Dron. Este vorba de clădirea actualului gimnaziu, care se află în spațiile… Băncii Țărănești. Edificată în 1921-1924, Banca ajuta țăranii să-și dezvolte afacerile. Adică nu era nevoie să te duci la Bălți sau Telenești. Ţăranii din împrejurimi veneau la Ghiliceni pentru a lua împrumut sau pentru a deschide un cont  bancar.

“Aşadar, spune Nicolae Rotaru, primarul comunei, când vorbim de istoria acestei clădiri, numaidecât ne amintim şi de Dimitrie Dron, care a fost un inginer bun, dar familia dumnealui nu a lăsat rădăcini în sat.

S-a născut în familia lui Vasile Dron din Cucioaia și primele patru clase le-a făcut în satul natal. Atunci era un fel de modă când învățătorul venea acasă la părinte și îi spunea: dl Vasile, ai un copil capabil şi trebuie să-l dai la carte! Astfel Dimitrie Dron, alături de Anton Crihan și Vasile Cărăuș fac șapte clase la Năpădeni, apoi pleacă la gimnaziul din Bălți, unde studiile se făceau în limba rusă. Respectivii erau unicii moldoveni în gimnaziu, restul – copii din familii de ruși și de evrei.

După gimnaziu, Dimitrie a susținut examenele de admitere la Facultatea Matematică a Universității din Odesa, dar din cauza declanşării Primului Război Mondial pleacă la București, unde face studii de inginer constructor. În 1916 este mobilizat pe Frontul Român, dar se află mai mult la Iași, la cartierul general al armatei ruse. Aici se implică în mișcarea revoluționară şi participă la organizarea ostașilor moldoveni în dife-rite comitete, congrese etc. În octombrie 1917 participă la Congresul militarilor moldoveni. Este înaintat deputat în Sfatul Ţării din partea Uniunii Social Democrate, iar în cadrul legislativului a făcut parte din Blocul Moldovenesc, mandatul său fiind validat pentru perioada 7 februarie – 27 noiembrie 1918. A activat în comisia bugetară. Conform anchetei de deputat în Sfatul Țării, întocmită cu mâna sa, în timpul sesiunilor a trăit la Chișinău pe strada Pirogov, 5, actualmente str. Kogălniceanu, iar viza de reședință permanentă a avut-o la Cucioaia. La 27 martie 1918 votează Unirea Basarabiei cu România.  Avea la acel moment 25 de ani.

Încă la București, student fiind, se căsătorește cu Elena Gonța, care a fost prima femeie–ingineră din România şi cu care a avut trei copii: Andrei, Tatiana și Eugenia. În 1940 se refugiază cu familia la Iași, iar după 1944 – la Sibiu, unde se confruntă cu o mulțime de dificultăţi din partea Comisiei Aliate de Control, care nărăvea să-i întoarcă în Basarabia. La fel a fost tratat şi de regimul comunist din România, care nu i-a văzut cu ochi buni  pe foștii deputați în Sfatul Țării.

În 1953, lucrând deja la stația CFR din Simeria, se pensionează. Își doarme somnul de veci în cavoul familiei în cimitirul ortodox din localitatea respectivă.

Ion Cernei 

Distribuie

Lasă un răspuns