Despre preferinţe, paradoxuri şi schimbarea multrâvnită

În numărul precedent mă refeream la mai multe probleme cu care se confruntă echipa săptămânalului în ultimii ani și care pot influența în mare măsură soarta de mai departe a ziarului. Astăzi pot menționa cu plăcere că în 2020, CUVÂNTUL, primul ziar regional neangajat față de autorități și formațiunile politice din R. Moldova, se pare, are șanse că marcheze 25 de ani de la fondare, rămânând activ pe piața mediatică din țară.

Afirm acest lucru, bazându-mă pe rezultatele campaniei de abonare. Conform datelor Poştei, circa 4000 de familii și colective de muncă din raioanele Rezina, Orhei, Șoldănești și Telenești au preferat şi în 2020 drept sursă de informaţie CUVÂNTUL, fapt pentru care le suntem profund recunoscători.

Cheltuielile anuale ale redacției pentru producerea și difuzarea ziarului în condițiile actuale sunt de circa 900-960 mii lei. Astfel, la cei circa 640 mii lei pe care sperăm să-i încasăm de la abonare, mai urmează să adunăm peste 300 de mii din publicitate, diverse proiecte și servicii cu plată prestate de redacție, lucru care sper să ne reușească, deși problema este destul de dificilă în condițiile când economia din teritoriu abea se menţine pe linia de plutire, iar fluxul de publicitate rămâne controlat și dirijat de guvernanți în dependență de interesele lor şi nicidecum nu se intersectează cu rigorile presei neangajate.

Paradoxuri basarabene

Aproape toată lumea de la noi este supărată pe politicienii din R.Moldova. Dar când vine vremea alegerilor, de cele mai multe ori în topul câștigătorilor regăsim cam aceleaşi formaţiuni şi foarte multe persoane deja cunoscute și apreciate drept minciunoase, corupte, fățarnice, implicate în acte de hoție. O dovadă grăitoare ar fi rezultatele alegerilor parlamentare din februarie și celor locale din octombrie 2019. Respectivii votanți își argumentează opțiunile simplu: păi la noi toți sunt corupți și fățarnici; ăsta fură dar se împarte şi cu noi; dar parcă alții sunt mai buni etc.

Și dacă majoritatea electoratului se conduce de aceste principii, cum putem avea la conducerea localităților, raioanelor, republicii oameni onești, integri, responsabili, capabili și cointeresați cu adevărat în prosperarea țării, creșterea bunăstării populației? Și mai problematic, în opinia mea, este faptul că o bună parte din electoratul aceluiași Bloc ACUM, inclusiv din regiunea Orhei, după evenimentele din vara-toamna anului 2019, a ajuns să învinuiască elita partidelor Platforma Da și PAS că nu este destul de flexibilă în raport cu PSRM și PDM, că de dragul Puterii ar putea și să mai trișeze, să-și încalce principiile, să declare una, dar să facă alta. Adică, să degradeze la nivelul celor care încă dețin majoritatea de guvernare.

Judecând după opinia publică și situația creată după alegerile locale, raioanele Rezina, Orhei, Șoldănești și Telenești, ca și R. Moldova în ansamblu, nu prea au șanse în 2020, dar și în următorii ani, să iasă din mocirla sărăciei, corupției, hoției și deznădejdii, pentru că așa vrea majoritatea electoratului. Țineți minte istoria cu țiganii din povestirea Vasile Porojan a lui Vasile Alecsandri? Eliberați din şerbie, peste puțin timp, țiganii au revenit la fostul stăpân, implorându-l să-i primească înapoi și să le poarte de grijă. Așa se întâmplă şi la noi, ai impresia că lumea noastră cea săracă şi oropsită într-atâta s-a deprins cu minciuna, hoţia, făţărnicia, că nu-şi mai închipuie cum ar trăi fără o asemenea elită. Adică, până nu se va schimba mentalitatea electoratului, R. Moldova n-are șanse să depășească criza pe care mulți o critică, dar totodată se complac în această stabilitate dezastruoasă, asigurată și păstrată cu sfințenie de alde PDM, PSRM, PȘ, alte formațiuni care parazitează pe această stare de lucruri. Iar SCHIMBAREA, eu cred, ar putea s-o facă societatea civilă în parteneriat cu mass-media neangajată.

Da, în situația când Puterea, resursele financiare și administrative sunt în mâinile guvernanților, această sarcină este extrem de dificilă. Dar decizia Uniunii Europene de a susține în continuare, financiar și logistic, mai multe proiecte de ordin economic și social nu prin guvernanţii R. Moldova, ci prin societatea civilă şi mass-media neangajată, implementarea cărora a demarat deja, posibil, ar putea contribui la realizarea SCHIMBĂRII multrâvnite.

Tudor Iaşcenco

 

Distribuie

Lasă un răspuns