Despre iniţiative populiste, acte normative şi problema gestionării deşeurilor

  Înainte de a-şi depune mandatul, Guvernul Filip a decis în regim de urgenţă modificarea Legii cu privire la deşeuri şi elaborarea unei Foi de parcurs privind managementul deşeurilor solide. În opinia premierului, “această problemă este una dintre cele mai stringente și oamenii așteaptă soluții pentru depășirea ei”. Prim-ministrul a remarcat că nu lipsa banilor este cea mai mare constrângere în rezolvarea acestei probleme, ci faptul că nu avem un Program Național de gestionare a deșeurilor solide.

“În discuțiile pe care le-am avut chiar în campania electorală cu primarii, am înțeles că nu poate fi pusă această problemă doar pe umerii primarilor. De aceea, modificăm Legea cu privire la deșeuri, astfel încât această obligațiune să fie nu doar pe seama primarilor, dar și a administrației publice centrale’’, a spus Pavel Filip. În comunicatul Guvernului la această temă se mai concretizează că “aplicarea noilor prevederi legale se va realiza în limita mijloacelor financiare alocate în bugetul de stat pentru acest domeniu”.

În opinia ecologiştilor, gestionarea deşeurilor este o problemă arhiimportantă pentru Republica Moldova. Dar s-a ajuns la această situaţie nu pentru că ar lipsi cadrul legislativ necesar. Alecu Reniţă, preşedintele Mişcării Ecologiste din Moldova, apreciază intenţia Executivului pe cale de ducă drept una populistă. “În domeniul mediului, inclusiv gestionarea deşeurilor, noi avem un set de legi foarte bune, apreciate şi de organismele internaţionale. În aprilie 2013, de exemplu, Guvernul a aprobat Strategia de gestionare a deşeurilor în Republica Moldova pentru anii 2013-2027, un document la care s-a lucrat câţiva ani şi în care destul de bine sunt punctate sarcinile autorităţilor, tuturor actorilor care pot şi trebuie să participe plenar la gestionarea deşeurilor. Numai că această Strategie, ca şi alte documente normative pe domeniul mediului, în cea mai mare parte rămân doar pe hârtie”, a remarcat dl Reniţă.

Cu adevărat, de ani de zile ecologiştii, mass-media, inclusiv săptămânalul CUVÂNTUL, bat alarma privitor la starea degradantă a Nistrului, principala sursă de apă a republicii, că majoritatea râurilor noastre s-au transformat în gropi pentru deşeuri; că localităţile se îneacă în gunoişti neautorizate, din cauza cărora apa este poluată deja şi într-o mulţime de sonde arteziene; că anual zeci de milioane de bani publici din bugetul de stat, Fondul Ecologic Naţional, din investiţiile făcute de diverse organisme internaţionale se cheltuie iraţional. dar guvernanţii nu văd şi nu aud aceste semnale. În cel mai bun caz, ei ies cu fel de fel de promisiuni populiste, născocesc noi acte normative, care, cel mai probabil, vor avea aceeaşi soartă ca şi cele anterioare.

Strategia de gestionare a deşeurilor în Republica Moldova pentru anii 2013-2027 conţine o analiză multilaterală a situaţiei din ţară, a sarcinilor autorităţilor publice şi structurilor lor de toate nivelurile, recomandări concrete, mecanismele şi etapele soluţionării problemelor. În şase ani de la adoptarea documentului, de exemplu, în baza unui proiect finanţat de Guvernul Germaniei, trebuia soluţionată problema colectării, sortării, depozitării şi reciclării deşeurilor menajere în majoritatea localităţilor din raioanele Şoldăneşti şi Rezina, epurarea apelor reziduale produse în oraşul Rezina, construcţia apeductelor, a sistemelor de canalizare în mai multe sate, dar şi lichidarea gunoştilor neautorizate. Ce s-a făcut în realitate vedeţi şi singuri, stimaţi cititori…

Tudor Iaşcenco

 

 

Distribuie

Lasă un răspuns