De Sfânta Treime Ratușul a sărbătorit Ziua satului

În componența comunei Ratuş, Teleneşti, intră patru localități, fiecare cu vârste, obiceiuri, tradiții diferite. Dar s-a decis că în fiecare an, de Sfânta Treime, toată comuna se adună, pe rând, şi serbează ziua uneia dintre localităţi. Astfel, anul trecut a fost Ziua satului Mândra, iar anul acesta a venit rândul Ratușului, localitatea de reședință a comunei, care a împlinit 110 ani de la fondare.      

Către ora 12 curtea gimnaziului era plină de lume. Sărbătoarea a fost decorată cu o expoziție a lucrărilor elevilor filialei din Ratuș a Școlii raionale de Arte Plastice.

Una din cele mai emoționante a fost luarea de cuvânt a dnei Maria Troian, care a lucrat mai bine de 40 de ani profesoară de limbă și literatură română la școala din sat:

”Ziua Ratușului este o mare sărbătoare pentru familia noastră. Am fost repartizaţi după facultate aici pentru trei ani, dar am rămas pentru toată viața. Mă mândresc mult cu oamenii din Ratuş, majoritatea fiind elevii mei, cu valorile satelor care intră în comuna noastră. Unde ați pleca, să știți că centrul universului vostru este aici, alături de  părinți, rude, școală. La mulți ani, Ratuș! La mulți ani, consăteni!”, a remarcat dna profesoară.

O legendă spune că la răscrucea de drumuri unde se află acum un restaurant, edificat în timpul Olimpiadei-80, când pe aici a trecut ştafeta cu Focul Olimpic, în câmp deschis, a fost cândva un han, loc de popas pentru călători în drumul de la Chișinău spre nordul Basarabiei. Aici poposeau cu trăsurile încărcate negustorii pentru a-şi odihni caii obosiţi, a se încălzi pe timp de iarnă ori a-şi potoli setea pe timp de arşiţă.  Primele gospodării au fost construite în anul 1908. Primii locuitori au purtat următoarele nume: Drabenco, Zubcov, Petrică, Şpili, Moraru. Locuinţele lor erau acoperite cu stuf, aveau casă mare, iatac şi tindă, iar pereţii erau din nuiele împletite şi unse cu lut. Aceste pământuri aparţineau boierului Uvaliev. Lângă han se afla un hambar lung, care de asemenea aparţinea boierului.

Cu anii satul a crescut. Aici s-au mutat şi alte familii, mai multe fiind venite din Zăicani.

Tudor  Țurcanu, primarul comunei, născut aici, spune că satele comunei au apărut în rezultatul unor reforme de la începutul sec. XX, promovate mai întâi de premierul Imperiului Rus Piotr Stolâpin, în urma cărora au luat naștere satele Sărătenii Noi și Ratuș, iar Zăicanii Noi a fost fondat în rezultatul reformelor agrare din 1921-1924:

”La noi sunt o mulțime de nume de familie ucrainene: Bogaciuc, Gumeniuc, Pavlov etc., care s-au asimilat între moldoveni.  Au fost  coloniști  veniți fie de la nordul Basarabiei, fie din Podolia, cărora li s-a dat pământ cumpărat de la moșierii locali. Stolâpin înțelegea că moșiile mari sunt nerentabile, iar în persoana țăranului împroprietărit el are un aliat de nădejde. Partea cea bună e că după Stolâpin şi familiilor de moldoveni li se dădea pământ aici. Apropo, Sărătenii Noi a fost fondat de descendenți din Sărătenii Vechi”, spune Tudor Țurcanu.        

În perioada interbelică  Ratuşul s-a aflat în componența comunei Verejeni, iar copiii de aici învăţau la şcoala primară din Zăicani, construită în 1932, care a fost închisă prin 1992, când a fost mutată la Ratuș.

Ulterior satele comunei au făcut parte din mai multe colhozuri, fiind conside-rate un timp localități fără perspectivă.  După 1991 locuitorii celor cinci sate au decis să formeze o comună și să-și decidă în comun destinul de mai departe. Astfel, în 1992 s-a înfiinţat primăria, şcoala din Zăicani a trecut la Ratuş, în sediul grădiniţei. În 2000 a fost deschisă staţia telefonică, iar în 2005 în sat a fost trasă magistrala de gaze naturale.

 

La momentul actual Ratuşul dispune de o biserică frumoasă, construită cu ajutorul sătenilor, primăriei şi, desigur, a părintelui  Vasile Mâțu, care a decis să restabilească și să deschidă în fiecare sat din comună dacă nu o biserică, apoi măcar o capelă.

Acum Ratuşul are drumuri mai bune, în toată comuna au fost înnoite apeductele şi construit câte un castel de apă. A fost construită o grădiniţă pentru copii, o sală pentru sport încăpătoare. Satele Ratuş şi Mândra au gaze naturale, drumuri reparate.

Ziua satului a fost un prilej de a felicita mai mulți locuitori cu diferite ocazii. De Duminica mare Vladimir Burlacu, Agafia Budenco, Maria Gumeniuc, Gheorghe Rupet, Nicolae Rotari, Veronica Roșca și-au marcat ziua de naștere. Eugenia Burlacu (88 ani) și Ion Troian (82 ani) au fost sărbătoriţi ca cei mai în vârstă locuitori ai satului. Au fost omagiate cuplurile familiale Raisa și Iacov Pavlov (50 de ani de viaţă conjugală), Petru și Viorica Cojocaru, Fiodor şi Viorica Tuhar (25 de ani de căsnicie).

Sărbătoarea satului a avut în program şi competiţii sportive. Ion Cernica din Zăicani, la trântă, a câştigat berbecul, iar Tudor Stegărescu din Sărătenii Noi și Vitalie Tuhar din Ratuș, respectiv, mioara și cucoșul. Au mai avut loc competiții la dame, șah și alergări. Pentru participanţii la sărbătoare a cântat interpretul Igor Cuciuc.

Ion Cernei

Distribuie

Lasă un răspuns