De sărbătoarea Primului Sunet Acasă, la Ghiliceni…

E ciudat să fii în Şcoala ta în calitate de… delegată sau invitată.
Dar este onorabil şi frumos.

…I-am regăsit pe colegii mei (că dintre foştii dascăli nu am văzut pe nimeni la sărbătoare) bine dispuşi şi gata să-şi ducă crucea.
Cu demnitate.
Cu responsabilitate.
Chiar dacă au salarii mult sub necesitățile lor.
Am văzut mulți părinți. Tați, lucru mai rar întâlnit (doamna directoare, A. Cântăreț a menționat acest lucru şi i-a încurajat să fie tot mai prezenți în viața şcolii).
Copiii…
Din an în an tot mai puțini.
Dar foarte determinați.
Aceştea au uimit oaspeții cu interpretarea în cor a imnului Republicii Moldova, cu atitudinea față de soldatul Mihai Rusu, căzut în războiul din Afganistan (toate florile au fost depuse la monumentul, ridicat în curtea şcolii în memoria consăteanului nostru, care azi ar fi putut să aibă copii de vârstă şcolară).
Au declamat cu multă simțire versuri despre Limbă, Carte, Şcoală, Învățător…
Au demonstrat decență vestimentară (apropo, părinții elevilor din clasele primare au ales o formă şcolară unică, pe care copiii au îmbrăcat-o pe 3 septembrie pentru prima oară).
Careul de la început de an şcolar este o solemnitate memorabilă în primul rând pentru picii care păşesc prima dată pragul şcolii şi un moment de emoţii mari pentru părinţii lor.

Am fost mândră de sătenii mei, de colegi şi de rodul muncii lor.
Un an şcolar cu aşteptări realizate, dragi colegi, părinţi, copii!

Maria Vleju, șefă adjunctă la Direcţia Generală Educaţie Telenești

Distribuie

Lasă un răspuns