De ce situaţia mass-media din R.Moldova se agravează…

3 mai, este Ziua Mondială a Libertăţii Presei. Aceasta a fost proclamată în 1993 de către Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite cu scopul de a ţine în atenția publică importanța și necesitatea respectării libertății de exprimare, independenţei mass-media şi rolul ei axiomatic ca instrument de control al societăţii asupra tuturor ramurilor Puterii.

Ieri, la Chişinău, Centrul pentru Jurnalism Independent, în colaborare cu Asociaţia Presei Independente, alte organizaţii mass-media şi din sectorul asociativ au organizat un Marş al Solidarităţii. Astfel a fost dat startul Zilelor Libertăţii Presei 2018, acţiune devenită deja tradiţională în R. Moldova.

 

Organizatorii ei îşi propun să atenţioneze opinia publică din ţară, dar şi organismele internaţionale asupra problemelor majore cu care se confruntă mass-media din Republica Moldova, despre care s-a vorbit la Forumul mass-media din R.Moldova 2017, nominali-zate şi în proaspătul Memoriu privind libertatea presei în Republica Moldova în perioada 3 mai 2017 – 3 mai 2018.

La Forumul mass-media 2017 președintele Parlamentului, Andrian Candu, declara că ”Presa trebuie să fie în serviciul societății”. În R.Moldova însă majoritatea mediilor electronice şi on-line cu acoperire naţională sunt subordonate partidelor de la guvernare – PDM şi PSRM. În pofida legislaţiei în vigoare, majoritatea autorităţilor publice raionale continuă să susţină cu sute de mii de lei din banii publici mijloace de informare scrise şi electronice de buzunar, care le lustruiesc imaginea, prezentând activităţile acestora doar în culori roze. Emisiunile acestor posturi TV şi radio, paginile ziarelor res-pective sunt pline de publicaţii false, prin care guvernanţii manipulează opinia publică în dependenţă de propriile interese. Asta a condus la dezorientarea, scăderea masivă a încrederii populaţiei în mass-media. Potrivit datelor mediatizate la Forum, doar 5% din populația ţării noastre consideră că mass-media din Republica Moldova este liberă. La noi nu mai apare niciun cotidi-an, doar circa 20% din moldoveni obişnuiesc să citească ziare, în timp ce în Germania, Franţa şi alte ţări din Comunitatea Europeană numărul cititorilor publicaţiilor periodice este de două ori şi ceva mai mare.

În pofida declaraţiilor publice, guvernanţii din R.Moldova, prin intermediul Întreprinderii de Stat “Poşta Moldovei”,  utilizând diverse instrumente economice şi politice, fac tot posibilul pentru a înăbuşi mass-media neangajată. Astfel, în ultimii ani situația financiară a presei în general şi, mai ales, a presei locale s-a agravat considera-bil, piaţa mediatică practic nu s-a completat cu instituţii independente noi, dimpotrivă, mai multe din cele existente au dat faliment ori sunt pe cale de a se închide anume din lipsă de surse de existenţă.

Legea privind protejarea datelor cu caracter personal a devenit în mâinile autorităţilor moldovene un instrument de îngrădire a accesului la informaţiile despre activităţile îndoielnice ale autorităţilor, organe-lor de stat, guvernanţilor de toate rangurile.

Calitatea îndoielnică a produsului jurnalistic din R.Moldova este şi o urmare a condiţiilor în care jurnaliştii sunt forţaţi să activeze, condiţii impuse pentru a împiedica în fel şi chip solidarizarea breslei.

Jurnaliştii din Moldova continuă să fie intimidaţi, ameninţaţi, împiedicaţi, inclusiv de oamenii legii şi reprezentanţii autorităţilor, să-şi exercite în mod profesionist şi onest obligaţiunile de serviciu. Organele de drept practic nu reacţionează la dezvăluirile din investigaţiile jurnalistice despre încălcări flagrante ale drepturilor omului, acte exorbitante de corupţie, protecţionism, tratarea arbitrară a legislaţiei naţionale şi internaţionale.

Tudor Iaşcenco

Distribuie

Lasă un răspuns