De ce alegerile parlamentare vor avea loc la data limită şi nu în anul curent?

În imagine: Pe 24 februarie în R.Moldova se sărbătoresc Dragobetele. Aşa au reacţionat internauții la decizia Parlamentului de la Chişinău privint stabilirea datei alegerilor parlamentare în această zi.

 

Următoarele alegeri parlamentare se vor desfăşura pe data de 24 februarie 2019. Aşa a hotărât majoritatea de guvernare din Legislativ în şedinţa din 27 iulie c.

Motivaţia guvernării

Preşedintele Parlamentului Andrian Candu a motivat stabilirea datei alegerilor în ultima duminică din perioada permisă de lege prin faptul ca toți cei implicați în procesul electoral să reușească să se pregătească pentru condiţiile sistemului mixt de vot.

”Sunt circumscripții nominale şi în afara ţării. Comisia Electorală Centrală are nevoie de timp pentru a organiza o campanie de informare. Vrem să avem timp suplimentar și pentru Guvern şi Parlament, ca să-şi desfăşoare activitatea deplin până la sfârşitul sesiunii”, a declarat Andrian Candu.

Amintim că mandatul actualului Parlament, ales la 30 noiembrie 2014,  expiră la 30 noiembrie c.

 

Igor Dodon: ”Guvernarea democrată și-a trădat frica față de rezultatul alegerilor”

Președintele Igor Dodon a apreciat în felul următor hotărârea Parlamentului: ”Prin decizia de a fixa data alegerilor tocmai în februarie anul viitor, în loc de noiembrie sau decembrie anul curent, guvernarea democrată și-a trădat frica de rezultatul alegerilor și disperarea politică în care se află. Însă faptul că alegerile vor avea loc în sezonul de iarnă le va reduce și mai mult din puținele procente pe care le aveau”, a scris șeful statului pe pagina sa de Facebook.

 

O dovadă în plus cât de netransparentă și imprevizibilă este actuala guvernare

Comentatorul politic Dionis Cenușă afirma pentru www.rfi.ro, că amânarea datei alegerilor este o dovadă în plus cât de netransparentă și imprevizibilă este actuala guvernare. ”Măsurile populiste lansate de către guvernare în luna iulie (reforma fiscală) vor produce unele efecte abia în câteva luni. De aceea, odată cu organizarea alegerilor în 2019, democrații vor avea câteva luni în plus pentru a manipula opinia publică cu rezultatele politicilor lor populiste… Democrații au intenția de a remodela și manipula opinia Bruxelles-ului prin gesturi de flirt cu Rusia, după numirea în funcție a lui Dmitri Kozak”, susţine politologul Dionis Cenușă.

 

Comisia de la Veneţia a criticat dur sistemul electoral mixt

Alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 se vor efectua în baza sistemului mixt. Adică 51 de deputați vor fi aleși pe liste de partid, iar alți 50 – pe circumscripții teritoriale. În circumscripții vor candida nu doar candidați independenți, dar și cei înaintați de partide. Comisia de la Veneţia a criticat dur sistemul electoral mixt care pune în pericol democaţia în R.Moldova şi favorizează partidele şi politicienii cu bani, penalizează alegătorii, cât si candidații din diasporă şi din stânga Nistrului, care nu au la dispoziție decât listele de partid.

 

Suveranitatea naţională în Republica Moldova aparţine poporului

Republica Moldova este un stat suveran şi independent, în care suveranitatea naţională aparţine poporului, care o exercită în mod direct şi prin organele sale reprezentative. Unica autoritate legislativă a statului este Parlamentul, ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, pentru un mandat de 4 ani. În componenţa Parlamentului se aleg 101 deputaţi.

Apropo, primul Parlament al R.Moldova (Sovietul Suprem al RSS Moldova) a fost ales în februarie-martie 1990 pe circumscripţii uninominale. Ulterior (la 23 mai 1991) deputaţii au decis schimbarea denumirii statului “RSS Moldova” în “Republica Moldova” şi respectiv, a “Sovietului Suprem” — în “Parlamentul Republicii Moldova”.

Începând cu anul 1994, Parlamentul funcţionează pe bază permanentă, calitatea de deputat fiind incompatibilă cu exercitarea oricărei alte funcţii retribuite, cu excepţia activităţii didactice şi ştiinţifice, iar alegerile parlamentare se desfăşurau în baza sistemului proporţional, întreg teritoriul ţării constituind o circumscripţie electorală, în care sunt aleşi cei 101 deputaţi.

În 2017, cu voturile deputaţilor PDM, PCRM şi PPEM, Parlamentul a modificat Codul electoral, stabilind că în continuare Legislativul va fi ales în baza votului mixt.

Tudor Codreanu

Distribuie

Lasă un răspuns