Datele cu caracter personal – un paravan după care se ascund ilegalităţi

În martie 2018, CUVÂNTUL a publicat articolul Şefă de secţie şi studentă cu diplomă de BAC falsă, în care era vorba că Direcţia generală urmărire penală a Centrului Naţional Anticorupţie a stabilit în cadrul unui proces penal că cet. Maximciuc Olesea, studentă la Universitatea Liberă Internaţională din Moldova, Facultatea Drept, studii cu frecvenţă redusă, a fost înmatriculată în baza diplomei de bacalaureat seria AB nr.0039283, eliberată la 29.06.2000 de către LT M. Eminescu din mun. Chişinău. În procesul verificării actelor s-a constatat că diploma de BAC este falsă.

„Prin urmare, din cuprinsul actului de sesizare şi materialele administrate, rezultă o bănuială rezonabilă că în acţiunile cet. Maximciuc Olesea se conţin elementele infracţiunii prevăzute de art. 361, alin.1 Cod penal – confecţionarea, deţinerea, vânzarea sau folosirea documentelor false…”, menţiona colaboratorul CNA. În articol se mai menţiona că Olesea Maximciuc este consilieră orăşenească, la fel că în baza acestui document fals şi prin protecţia unor persoane suspuse din administraţia raionului dânsa s-a ales cu funcţia de şefă a Secţiei realizări şi control la ÎM Servicii Comunal – Locative, fiind angajată fără concurs.

Peste un an am încercat să stabilim care au fost acţiunile organelor de drept pe cazul dat, cum O.Maximciuc a intrat în posesia diplomei false, care este provenienţa documentului, sunt valabile studiile la ULIM în baza unui act fals, au fost stabiliţi  participanţiii la această afacere şi dacă cineva a fost tras la răspundere.

Angela Starinschi, şefa serviciului de presă al CNA ne-a informat: “Dat fiind faptul că în cadrul procesului penal s-a stabilit că este vorba despre fals în acte publice, iar art. 361 Cod penal (Confecţionarea, deţinerea, vânzarea sau folosirea documentelor oficiale, a imprimatelor, ştampilelor sau sigiliilor false) nu este de competenţa CNA, materialul în cauză a fost expediat Procuraturii raionului Rezina pentru efectuarea urmăririi penale.

Materialele au fost trimise pe numele procurorului Procuraturii Rezina pe 23.06.2017”.

La demersul nostru privitor la identificarea beneficiarului şi a instituţiei emitente a diplomei false, Angela Cutasevici, secretară de stat la Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Culturii ne-a răspuns: „În corespundere cu Legea 982/2000 privind accesul la informaţie, art.7, alin.(2), lit.c), informaţiile solicitate sunt date cu caracter personal şi respectiv fac parte din informaţiile oficiale cu accesibilitate limitată a căror divulgare este considerată drept imixitudine în viaţa privată a persoanei, protejată de legislaţia privind protecţia datelor cu caracter personal şi aceste date se prelucrează cu consimţământul subiectului datelor cu caracter personal”.

La rândul său, procurorul raionului Rezina Petru Botnaru a reiterat că „respectând prevederile art. 21 Cod procedură penală şi ale Legii cu privire la protecţia datelor cu caracter personal… sunt în imposibilitatea de a vă oferi detalii pe marginea celor invocate”.

La o solicitare similară, administraţia Universităţii Libere Internaţionale din Moldova nu ne-a răspuns în timpul rezervat de legislaţie.

Cele două răspunsuri ni s-au părut neadecvate situaţiei or, potrivit CNA, este vorba de o încălcare a legii (art. 361 Cod penal RM).

Solicitat să le comenteze, Sergiu Bozianu, expert în domeniul protecţiei datelor cu caracter personal, ne-a relatat: „Este adevărat că o bună parte din informațiile administrate în cadrul urmăririi penale, cele care se referă la anumite acțiuni sau inacțiuni ale unor persoane fizice, reprezintă informație cu accesibilitatea limitată (date cu caracter personal).

Totuși, refuzul de a vă oferi informațiile vizate doar din simplul motiv că ele sunt date cu caracter personal și că acestea pot fi furnizate doar în cazul acordului persoanei vizate este eronat or, conform art. 10 din Legea privind protecția datelor cu caracter personal, consimțământul persoanei vizate NU este necesar pentru a putea dezvălui datele atunci când este urmărit un scop jurnalistic, iar informația solicitată este strâns legată de calitatea de persoană publică sau de caracterul public al faptelor în care este implicată această persoană.

Mai mult, informația solicitată care se referă la eventualul fals în acte publice în mod direct vizează capacitatea acestei persoane de a exercita funcții publice – informații care, suplimentar normelor vizate supra, cad sub incidența următoarelor prevederi legale:

Art. 34 alin. (2) din Constituția Republicii Moldova: „Autorităţile publice, potrivit competenţelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetăţenilor asupra treburilor publice şi asupra problemelor de interes personal”.

Art. 1 din Legea presei: „Statul garantează tuturor persoanelor dreptul la exprimarea liberă a opiniilor şi ideilor, la informare veridică asupra evenimentelor din viaţa internă şi cea internaţională prin intermediul publicaţiilor periodice şi al agenţiilor de presă”.

Art. 9 alin. (4) din Legea privind libertatea de exprimare: „persoanele care exercită funcţii publice pot fi supuse criticii, iar acţiunile lor – verificării din partea mass-mediei, în ceea ce priveşte modul în care şi-au exercitat sau îşi exercită atribuţiile, în măsura în care acest lucru este necesar pentru a asigura transparenţa şi exercitarea responsabilă a atribuţiilor lor”.

În concluzia celor menționate, având în vedere speța descrisă, poziția exprimată de către organul de anchetă nu corespunde cu cerințele legale enunțate supra”, afirmă expertul Sergiu Bozianu.

Departamentul investigaţii

 

Distribuie

Lasă un răspuns