Daniel Ioniţă: Noi niciodată n-am uitat de Republica Moldova şi facem tot posibilul pentru a o aduce în comunitatea europeană

La întrebările săptămânalului CUVÂNTUL răspunde  Excelenţa Sa, Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al României în Republica Moldova, dl Daniel Ioniţă.

– Dle ambasador, anul 2018 pentru toți românii, indiferent unde s-ar afla, este unul semnificativ – Anul Centenarului. Această temă este prioritară şi pentru săptămânalul CUVÂNTUL.  În acest context am vrea să Vă adresăm câteva întrebări.

Atunci, în anul 1918, urmând exemplul Basarabiei, s-au unit cu Patria-mamă România provinciile istorice Banatul, Crișana, Ardealul, Maramureșul și Bucovina, care și astăzi sunt componente ale statului român modern, pe când Basarabia rămâne încă în căutarea unei căi de afirmare. În opinia Dumneavoastră, campania de reunire simbolică, desfăşurată de autorităţile publice locale de pe ambele maluri ale Prutului ar putea contribui şi apropia soluţionarea acestei probleme strategice?

– În primul rând, am dubii că această temă este una principală pentru Republica Moldova. În al doilea rând, vreau să menţionez, că anul 2018 este unul extrem de important pentru românii de peste Prut, din România şi de pretutindeni, deoarece se împlinesc o sută de ani de la Marea Unire, care s-a făcut cu lacrimi şi sânge.

Atunci, după Primul Război Mondial, Unirea a adus România în graniţele sale naţionale istorice cu mari sacrificii, dar şi speranţa la o viaţă mai bună.

Centenarul este un bun prilej pentru a ne aminti de înaintaşii noştri şi pentru a le mulţumi pentru viziunea de care au dat dovadă, pentru a lăsa o lacrimă de recunoştinţă pe mormintele ostaşilor români căzuţi la datorie. Este cazul să încercăm cu toţii să înţelegem ce-am devenit noi în perioada de după Marea Unire, să analizăm prezentul şi să ne gândim la viitorul nostru. Acum România este un stat-membru al UE şi NATO, în ultimii ani a cunoscut o evoluţie economică şi socială foarte bună, dar şi o consolidare a democraţiei. Din această perspectivă România s-a angajat să ajute Republica Moldova să parcurgă şi ea cu succes drumul ei spre UE.

Da, am fost toţi martorii adoptării unor declaraţii de unire simbolică a APL de pe ambele maluri ale Prutului. Personal cred că aceste declaraţii reprezintă atât o afirmare a identităţii româneşti din partea unor cetăţeni, cât şi un gest simbolic de reunire cu România dintr-o perspectivă de reconstrucţie viitoare a ţării, inclusiv în ce priveşte încheierea unor acorduri de înfrăţire şi colaborare pe diferite dimensiuni dintre comunităţile din România şi Republica Moldova.

– Apropo, în ultimele decenii, multe autorităţi publice din R. Moldova au semnat acorduri de înfrăţire şi colaborare cu structuri similare din România. În scopul dezvoltării relaţiilor economice, politice, sociale dintre cele două maluri ale Prutului a fost creată şi Euroregiunea Siret-Prut-Nistru. Dar dacă la nivel de autorităţi centrale colaborarea este destul de fructuoasă şi vizibilă, la nivel de APL mai departe de unele întâlniri protocolare, acţiuni culturale, relaţiile nu prea evoluiază. Care, în opinia Domniei voastre, ar fi motivele acestei situaţii?

– Vreau să subliniez că, la nivel de ansamblu, aş putea nominaliza multe exemple pozitive în acest sens. România a lansat programul „Centenar prin înfrăţire”, care prevede încheierea acordurilor de colaborare între comunităţile din România şi R.Moldova, cu realizarea ulterioară a diverse proiecte. Pot să vă dau mai multe exemple cum acest program deja se realizează. Spitalul din Hânceşti, cu ajutorul colegilor din Judeţul Prahova, s-a făcut cu o secţie de medicină urgentă dotată conform standardelor europene. Şi sunt multe astfel de proiecte care se dezvoltă la nivel local. În România există o bază legală care le permite primarilor să aloce anumite sume de bani primăriilor din R. Moldova pentru realizarea unor proiecte comune. Desigur, cu condiţia să existe voinţă politică din partea autorităţilor de la  dumneavoastră în ce priveşte implementarea unor asemenea proiecte. Există, de asemenea, programe operaţionale comune România-R.Moldova-Ucraina, în baza cărora vor fi dezvoltate proiecte de impact regional care să vizeze comunităţi din aceste trei ţări. Ştiu că în acest program deja au fost depuse multe cereri de finanţare, dar şi aici, repet, mult depinde de voinţa politică a autorităţilor din ţările respective.

Există şi cooperări directe între agenţi economici, autorităţi publice de diferite niveluri, care au rezultate remarcabile în beneficiul tuturor. Cred că în domeniul colaborării ar trebui să lăsăm la o parte politica şi să ne concentrăm totalmente pe aspectele practice. Ambasada României de la Chişinău încurajează în total astfel de colaborări.

– România este unul din sponsorii principali ai R.Moldova, mai ales în domeniul Educaţiei. Dar alte proiecte economice integraţioniste de ordin strategic, pe domeniul energetic, de exemplu, cam bat pasul pe loc. De ce?

– Eu aş putea aduce exemple ce demonstrează contrariul. Gazoductul Iaşi-Ungheni urmează să fie extins până la Chişinău. Compania “Transgaz”, operatorul naţional din România a încheiat recent un contract cu partea moldovenească, fondând la Chişinău o întreprindere care urmează să construiască şi să gestioneze magistrala de gaze naturale Ungheni – Chişinău. Odată ce va fi finalizat acest gazoduct, R. Moldova va avea posibilităţi reale să-şi asigure securitatea energetică pe mai multe domenii, lucru ce va fi în avantajul ţării dumneavoastră.

Sunt mai multe proiecte şi planuri pe domeniul interconectării reţelelor electrice din R. Moldova şi Ucraina la spaţiul energetic european. Din partea noastră există tot sprijinul ca aceste proiecte să fie realizate cât mai operativ posibil.

– Și pe final o întrebare cam banală, adresată de un cititor-pensionar redacţiei săptămânalului CUVÂNTUL. Dânsul se interesează, în cazul reunirii Basarabiei cu România, care ar fi pensia minimă pentru actualii pensionari din R. Moldova?

– Întrebarea pensionarului este una importantă în contextul discuţiilor noastre de astăzi. E normal ca oamenii să se întrebe: dacă ne reunim, ce voi avea eu personal din asta? Dar răspunsul nu este simplu de dat. Şi o să vă explic de ce. După ce România a devenit membră a UE, pensiile şi salariile de la noi au cunoscut o creştere spectaculoasă. În acest domeniu România încă este departe de statele europene avansate, dar uşor, uşor se apropie de media europeană. Apropierea de UE şi NATO au avut consecinţe pozitive imediate pentru toţi cetăţenii ţării noastre. De şapte ani România înregistrează o creştere economică continuă, în anul trecut indicatorii noştri economici chiar au fost unii dintre cei mai mari în UE. Şi asta înseamnă bani mai mulţi în buzunarele tuturor românilor.

Dar să revin la întrebarea Dvs. Nu pot să răspund concret pentru că încă nu suntem acolo, în situația identificată de cititorul dumneavoastră. Şi nu vreau să speculez, pentru că asemenea lucruri se bazează pe mulţi factori. Dar pentru a ajunge acolo, depinde mult de voinţa politică în primul rând a cetăţenilor R. Moldova. Desigur, la nivel principial, înăuntrul aceleiaşi ţări toţi cetăţenii trebuie să se bucure de aceleaşi obligaţii şi drepturi. Acum noi încă nu suntem în situația când să putem răspunde concret la întrebarea cititorului. Dar dacă dumnealui se uită ce pensie sau salariu are o persoană din aceeaşi breaslă din România şi care, de regulă, depăşesc de 5-6 ori pe cele din R. Moldova, singur poate trage concluziile de rigoare.

Cu 25-26 de ani în urmă Produsul Intern Brut pe cap de locuitor în Republica Moldova era mai mare decât cel din România. Astăzi acest indicator în România este de circa 7 ori mai mare ca la dumneavoastră. Şi această realitate se datorează faptului că după 1989 România a ştiut ce vrea – integrarea europeană şi euroatlantică,- şi a urmat cu stricteţe acest parcurs. Toţi românii au muncit şi continuă să muncească cu sacrificiu în numele scopului naţional comun.

Totodată, noi niciodată n-am uitat de Republica Moldova şi facem tot posibilul pentru a o aduce în comunitatea europeană, ca toţi cetăţenii ei să beneficieze de aceleaşi condiţii ca şi fraţii lor din România.

Pentru conformitate,

Tudor Iaşcenco

Distribuie

Lasă un răspuns