„Dacă ai condiții proaste de detenție, de ce arestezi?”, jurist

Foto simbol. Sursa: sputnik.md

Numărul deținuților din penitenciarele Republicii Moldova, raportat la numărul populației, este de două ori mai mare decât media europeană. Conform acestui indicator, Republica Moldova ocupă locul cinci în clasamentul celor 47 de state-membre ale Consiliului Europei, a menționat președintele Centrului de Resurse Juridice, Vlad Gribincea, într-un interviu pentru Europa Liberă, citat de IPN.

Conform statisticilor oficiale, la care face referire Europa Liberă, numărul persoanelor arestate preventiv a scăzut cu 34% în anul 2018. Vlad Gribincea constată însă că numărul persoanelor arestate preventiv, raportat la numărul total al persoanelor deținute în penitenciare, a fost în creștere. Aceasta, deoarece statisticile pentru anul 2018 arată o scădere la toate categoriile populației din penitenciare, în acestea fiind deținute nu doar persoanele condamnate, dar și cele arestate preventiv.

Președintele Centrului de Resurse Juridice a mai spus că această scădere s-a datorat nu atitudinii procurorilor și judecătorilor, dar unei modificări în legislație: dacă până în anul 2018 putea fi arestată orice persoană suspectată de comiterea unei infracțiuni pentru care era prevăzută condamnarea la cel puțin un an, în 2018 acest nivel minim a fost ridicat la trei ani de închisoare. La ora actuală, potrivit lui Vlad Gribincea, „judecătorii de instrucție autorizează aproape nouă din zece demersuri ale procurorilor” privind arestarea preventivă. În 2018, potrivit datelor oficiale, rata demersurilor de arestare acceptate de judecătorii de instrucție a fost cea mai mare înregistrată vreodată – 88,4%. În anii 2003-2004, „această rată era cu cel puțin 10% mai mică”, a adăugat expertul.

„De ce se întâmplă acest lucru? S-a constatat, cel puțin de către Comisia Internațională a Juriștilor, că în Justiția din Republica Moldova predomină frica. Această frică le impune judecătorilor, implicit, să adopte hotărâri care cred ei că sunt convenabile guvernării”, a comentat Vlad Gribincea. „Abordarea generală la nivel internațional e următoarea: dacă nu poți să motivezi arestarea, trebuie să aplici alte măsuri, non-privative de libertate. În Republica Moldova, multe închisori sunt supra-aglomerate, au condiții proaste de detenție. Și atunci întrebarea este: dacă ai condiții proaste de detenție, ai supra-aglomerare, n-ai motive de arest, de ce arestezi? Sunt brățări electronice de monitorizare, este arest la domiciliu, este control judiciar, o sumedenie de alte măsuri. În Republica Moldova, am constatat, aceste măsuri alternative arestului sunt aplicate extrem de rar. A constatat de fapt acest lucru, în 2018, și Consiliul Superior al Magistraturii”, subliniază Vlad Gribincea.

Până în prezent, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat Republica Moldova în peste 20 de dosare pentru motivarea insuficientă a arestărilor. Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a cerut Republicii Moldova, după prima condamnare, să întreprindă toate acțiunile posibile pentru prevenirea acestui fenomen pe viitor.

Potrivit datelor publicate de Ministerul Justiției, la 1 iulie 2018, în penitenciare se aflau 7319 persoane, cu 549 mai puține decât în perioada corespunzătoare a anului 2017.

 

Distribuie

Lasă un răspuns