Curtea de Conturi a constatat denaturări semnificative. Organele de drept urmează să le dea aprecierea cuvenită

Marian Lupu, preşedintele Curţii de Conturi a Republicii Moldova

 

CUVÂNTUL din 26 aprilie c. a publicat articolul Curtea de Conturi a stabilit denaturări semnificative în activitatea Consiliului Raional Rezina, realizat în baza unui comentariu al Curţii de Conturi a Republicii Moldova pe marginea  rapoartelor financiare ale raionului Rezina încheiate la 31 decembrie 2018. Deoarece în comentariu se conţineau doar unele momente mai generale depistate de auditori în activitatea Consiliului Raional şi aparatului preşedintei raionului Rezina în ultimii ani, redacţia ziarului CUVÂNTUL a solicitat echipei Curţii de Conturi să răspundă la un set de întrebări suplimentare, oferindu-ne date concrete vs. de rezultatele controlului şi denaturările stabilite. Publicăm mai jos răspunsurile preşedintelui Curţii de Conturi a Republicii Moldova, Marian Lupu, la întrebările CUVÂNTUL-ui, cât şi alte informaţii relevante.

Reporter: Nominalizaţi clădirile, valoarea cărora a fost subevaluată cu 29 milioane lei. Credeţi că asta s-a produs din greşeală, neglijenţă sau premeditat? Care ar putea fi consecinţele acestei acţiuni?

Marian Lupu: Subevaluarea valorii clădirilor cu 29,0 milioane lei şi a uzurii lor cu 13,2 milioane lei este o urmare a reflectării incorecte la contul „acţiuni şi alte forme de participare în capital în interiorul ţării” a clădirilor transmise în comodat în sumă de 24,3 milioane lei Instituţiilor Medico Sanitare Publice  Pripiceni-Răzeşi, Cinişeuţi, Centrul de Sănătate Ignăţei, Centrul de Sănătate Rezina, Centrul Medicilor de Familie Rezina, Centrul Medicilor de Familie Mateuţi, Incubatorul de Afaceri Rezina.

Rep.: Care anume terenuri cu suprafaţa de 163,8 ha nu au fost evaluate şi care ar fi motivele şi urmările acestei inacţiuni?

M.L.: Nerecunoaşterea şi neevaluarea terenurilor aferente drumurilor de 161,3 ha şi aferente construcţiilor – de 2,5 ha au determinat diminuarea valorii terenurilor gestio-nate de Consiliul Raional cu 211,9 milioane lei.

Rep.: Preşedinta raionului a fost în drept să încheie cu o firmă două contracte în valoare de peste 28 milioane lei privind eficientizarea energetică a clădirilor şcolilor din raion, fără implicarea Consiliului Raional şi să gestioneze nemijlocit aceste contracte în calitate de agent economic în situaţia când fiecare  instituţie este autonomă din punct de vedere material şi financiar?

M.L.: Raportarea repa-raţiilor privind eficientizarea energetică la majorarea valorii clădirilor proprietate a administraţiei publice locale de nivelul I în sumă de 17,5 milioane lei şi transmiterea lor cu întârziere de 3 ani a determinat majorarea cheltuielilor privind transmiterea activelor  cu titlu gratuit pentru anul 2018 cu aceeaşi sumă, precum şi necalcularea uzurii de către proprietarii construcţiilor pe perioada tergiversată. Echipa de audit şi-a expus opinia asupra rapoartelor financiare încheiate la 31.12.2018. Corectitudinea efectuării achiziţiilor a fost verificată în baza eşantionului pentru achiziţiile efectuate în anul 2018, iar achiziţia menţionată a fost efectuată în anul 2014.

Rep.: Cine a efectuat cheltuielile neregulamentare de 246,5 mii lei la lucrările executate şi cantităţile de materiale folosite la curăţirea drumurilor şi cât de posibilă este recuperarea acestor cheltuieli?

M.L.: Cheltuielile au fost suportate de către Aparatul preşedintei raionului Rezina, care şi este responsabil de recuperarea prejudiciilor.

Rep.: Care 65 de clădiri cu suprafaţa de 16,9 mii m2 şi terenuri aferente clădirilor cu suprafaţa de 187,9 ha nu au fost înregistrate şi care pot fi consecinţele acestei inacţiuni?

M.L.: Contrar prevederilor legale (art. 4 şi art. 5 din Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din 25.02.1998), Consiliul Raional Rezina nu a înregistrat drepturile (de proprietate sau folosinţă) asupra tuturor bunurilor imobiliare, ceea ce poate facilita pierderea drepturilor asupra acestora şi ratarea veniturilor bugetare. Astfel, n-au fost înregis-trate construcţii speciale (drumuri de acces) cu lungimea de 90,5 km, în valoare de 8,5 milioane lei, 65 de clădiri (în special cele aferente taberelor de odihnă pentru copii şi instituţiilor medico-sanitare publice) cu suprafaţa totală de 16,9 mii m2 şi valoarea totală de bilanţ de 36,8 milioa-ne lei, terenuri aferente construcţiilor cu suprafaţa de 187,9 ha, în valoare de 240,3 milioane lei.

Rep.: Concretizaţi mai detaliat alineatul din comunicatul Curţii, care vizează procedura de achiziţie a lucrărilor de reparaţie a drumurilor publice locale din raionul Rezina, care în final a condiţionat majorarea achiziţiei cu suma de 306 mii lei. Cine este beneficiarul?

M.L.: Procedura privid achiziţia lucrărilor de reparaţie a drumurilor publice locale din raionul Rezina n-a asigurat concurenţa, efectuându-se trei licitaţii publice şi, în final, depusă o singură ofertă, aceasta fiind mai mare decât cea iniţială cu 306 mii lei, ceea ce a condiţionat majorarea cu suma respectivă a valorii acestor lucrări achiziţionate.

Rep.: Contractul privind achitarea plăţilor pentru deszăpezirea drumurilor, încheiat peste trei luni de la executarea lucrărilor, rămâne în vigoare? Cât de legal este acest document?

M.L.: Pentru deszăpezirea căilor de acces spre instituţiile de stat a fost încheiat un contract, prin negocieri directe, la 18 aprilie 2018, după trei luni de la executarea lucrărilor, în sumă de 261,9 mii lei, care ar fi fost executate în ianuarie 2018. Stabilirea legalităţii unui contract ţine în final de competenţa organelor de drept. Curtea de Conturi îţi exprimă doar opinia asupra unor situaţii.

Rep.: Ce alte nereguli, abuzuri privind cheltuirea banilor publici au mai fost stabilite în cadrul controlului?

M.L.: Toate deficienţele constatate de audit au fost reflectate în raportul de audit, care este publicat pe site-ul Curţii de Conturi.

Rep.: Ce va urma după acest control? Cineva va fi tras la răspundere?

M.L.: Curtea de Conturi a emis Hotărârea nr.23 din 17.04.2019 cu privire la Raportul auditului rapoartelor financiare ale raionului Rezina încheiate la 31.12.2018, unde au fost înaintate recomandări şi cerinţe pentru a fi remediate deficienţele constatate.

 

Alte informații relevante din Raportul de audit al  Curţii de Conturi

Multe posturi vacante şi suplinire de funcţii

Statul de personal al Consiliului raional (CR) Rezina a fost avizat de Cancelaria de Stat. De asemenea, schemele de încadrare pentru anul 2018 au fost înregistrate la Ministerul Finanțelor. Dar unele posturi de specialiști nu sunt suplinite cu personal pe perioade îndelungate, funcțiile respective fiind exercitate de specialiștii din cadrul entității prin cumulare. Astfel, în anul 2018, la Aparatul preşedintei raionului Rezina, cumulul de funcții s-a stabilit pentru 9 posturi de specialiști (secretar al conducătorului, secretar dactilograf, contabil-șef, șef al secției administrare publică, specialist principal, șef al serviciului intendență, specialist principal în secția economie). Suplimentul pentru cumulul de funcții a fost stabilit în mărime de la 30% până la 100% din salariul de funcție corespunzător treptei I-a a gradului de salarizare prevăzut pentru funcția vacantă.

Astfel, specialistul principal în probleme de privatizare a suplinit funcția de audit intern (100%) pe parcursul întregului an 2018, precum și în perioadele precedente (din anul 2016), fiindu-i calculate suplimente în sumă de 91,9 mii MDL. În conformitate cu fișa postului pentru auditul intern, acestuia i-au fost stabilite atribuții, însă în rezultatul evaluării activității auditului intern pe parcursul anului 2018 s-a constatat că nu a fost întocmit nici un raport de audit, și nici regulamentul intern nu este aprobat. Analogic, au mai fost suplinite prin cumul (100%) posturile de secretar al conducătorului (cu suplimentul de 1450 MDL); secretar dactilograf (cu suplimentul de 1450 MDL); șef serviciu intendență (cu suplimentul de 2200 MDL).

 

Control intern managerial redus și fragmentat

În conformitate cu Legea nr. 229 din 23.09.2010 privind controlul financiar public intern, entitatea are obligația de a organiza și a implementa sistemul de control managerial intern pentru asigurarea principiilor bunei guvernări și atingerii obiectivelor entității publice.

În cadrul Consiliului Raional Rezina controlul intern managerial instituit a fost unul redus și fragmentat.

Activitățile de management și control nu au aspect de sistem și depind exclusiv de persoanele angajate la moment, ceea ce a determinat neregularitățile constatate de audit.

Politica de contabilitate nu este ajustată la specificul activității instituționale, ceea ce a condiționat admiterea unor nereguli/confuzii la clasificarea bunurilor materiale, precum și la calcularea uzurii mijloacelor fixe și amortizării activelor nemateriale.

 

Planificare și verificare neconformă a utilizării

transferurilor cu destinație specială

Conform prevederilor cadrului normativ, la planificarea transferurilor cu destinație specială pentru învățământul primar și secundar general, Ministerul Finanțelor a luat în calcul 37 de instituții de învățământ cu 4365 de elevi „ponderați” în raion, în timp ce real existau 30 de instituții cu 4338 de elevi „ponderați”. Ca urmare, Bugetul unităţii administrativ-teritoriale Rezina a beneficiat de transferuri suplimentare de 3,7 milioane, care urmau a fi utilizate pentru creșterea calității învățământului (procurarea materialelor didactice etc.).

De menționat că, în dinamică, transferurile cu destinație specială pentru finanțarea instituțiilor de învățământ primar și secundar general au crescut, constituind în: anul 2016 – 68135,2 mii MDL; anul 2017 – 71491,2 mii MDL (creștere cu 4,9%); anul 2018 – 78840,3 mii MDL (creștere cu 10,2%), în timp ce numărul efectiv al copiilor în instituțiile de învățământ primar și secundar general este în descreștere: în anul 2016 – 4362 copii; în anul 2017 – 4343 copii, în anul 2018 – 4191 copii (descreștere cu 3,5%).

Auditul a constatat că în anul 2018 Bugetul unităţii administrativ-teri-toriale (BUAT) Rezina nu a utilizat transferurile cu destinație specială pentru învățământul preşcolar, primar, secundar general, special şi complementar (extraşcolar) în sumă de 3,69 milioane lei.

 

Ajutoare materiale băneşti acordate în mod ilegal

La aprobarea deciziilor de acordare a ajutorului bănesc, Consiliul Raional nu a determinat și nu a luat în considerație gradul de bunăstare al solicitanților de prestație socială (inclusiv a membrilor familiei), care, pe lângă imobilul de bază unde își au domiciliul, au mai deținut în proprietate unul sau mai multe bunuri imobile (casă, apartament, construcții nelocative, terenuri pentru construcții, terenuri agricole).

Spre exemplu, prin procedurile de audit s-a constatat că în anul 2018, din 67 de beneficiari de ajutor bănesc selectați spre verificare, 11 beneficiari (suma ajutorului bănesc de 44,0 mii MDL) au deținut bunuri imobile considerabile sau au procurat bunuri în anii 2017-2018, fapt care nu justifică condiția de acordare a prestației sociale din fondul de rezervă al bugetului local cu titlu de ajutor financiar pentru persoanele aflate în situație materială grea și/sau de vulnerabilitate socială; 47 de beneficiari (suma ajutorului bănesc de 162,0 mii MDL) au beneficiat de ajutor în lipsa avizului Direcției Asistență Socială și Protecție a Familiei prevăzut. Din 304 beneficiari de ajutor bănesc, 37 de persoane (suma ajutorului bănesc de 147,0 mii MDL) au primit ajutor financiar care a depășit pragul stabilit de 2000 lei, acesta urmând a fi acordat doar în cazurile excepționale.  De menționat că în nici un caz la acordarea ajutorului financiar majorat n-au fost prezentate justificările privind cauza excepțională. Mai mult, din 67 de dosare solicitate pentru verificare 3 dosare n-au fost prezentate (suma ajutorului bănesc de 9,0 mii MDL).

Pentru conformitate, Tudor Iaşcenco

 

 

 

Distribuie

Lasă un răspuns