Cum Zemstva din Orhei a votat Unirea

La  25  martie c., printr-o conferință științifică, depuneri de flori la placa comemorativă instalată acum 4 ani pe fațada clădirii Zemstvei, alte evenimente despre care Cuvântul a scris deja, orheienii de bună credință au marcat 100 de ani de la semnarea de către Adunarea de Zemstvă a județului Orhei a Declarației de Unire cu România. Astăzi revenim la temă cu unele detalii despre acel act istoric mai puţin cunoscute.

 

Mai întâi provincia și-a manifestat doleanța de unire

Moțiunile de Unire semnate în provincie în 1918 dovedesc că ideea a venit de la aleșii locali din cele mai mari unități teritorial-administrative ale țării. La solicitarea noastră, istoricul Mihai Tașcă ne-a pus la dispoziţie copiile proceselor-verbale ale ședințelor Zemstvei din Orhei din 18-25 martie 1918 care varsă lumină asupra evenimentelor deloc simple au precedat actul semnării moțiunii de unire.

 

Zemstvele, o reformă a țarului Alexandru II

Zemstele ca modalitate de administraţie publică locală au apărut în anul 1870 urmare a reformelor promovate de țarul Alexandru II. Unul din scopurile formării zemstvelor conform spuselor ministrului de Interne Lanskoi, a fost ”să-i favorizeze cumva pe nobili pentu pierderea puterii moșierești după abolirea iobăgiei”. Statutul zemstvelor prevedea că toți proprietarii mari de pământ, negustorii, de asemenea comunitățile sătești  aveau dreptul că aleagă din mediul lor pentru trei ani deputați în adunările de zemstvă. Aceste adunări se convocau anual pentru un termen scurt sub conducerea mareșalului nobilimii. Adunarea de zemstvă alegea uprava constituită din președinte și doi membri. Uprava (direcția) era o instituție cu statut permanent. Zemstva avea dreptul să impună populația la impozite pentru acoperirea propriilor necesităţi – construcția școlilor, drumurilor, podurilor, asistență medicală, etc. În afară de zemstvele județene mai funcționau și zemstve guberniale.

După revoluția din februarie 1917 unele poziții în regulamentul de activitate a zemstvelor au fost schimbate, fiind organizate noi alegeri. Astfel, noua componență a zemstvei județului Orhei, aleasă în martie 1917, era compusă din 52 de deputați. Președinte al Upravei a devenit Petru Zaharovici Bajbeuc-Melicov, unul din negustorii armeni locali, iar membri – românii Gheorghe Sârbu, Ion Morari, Fiodor Ploșniță şi polonezul Vladislav Minkewicz.

 

Procesele verbale ar fi putut fi ”curățite” în perioada sovietică    

Regretatul profesor Anton Moraru a remarcat într-un articol publicat în săptămânalul Literatura și arta în vara lui 2012 o situație curioasă: nici într-un proces verbal al ședințelor Sfatului Țării de până la 27 martie 2018 nu se vorbea nimic despre unirea cu România. Profesorul nu excludea faptul că arhivele ar fi fost ”curățite” în perioada sovietică. Nu fac excepție nici procesele-verbale ale ședințelor Adunării de Zemstvă a județului Orhei din care unele file lipsesc.

Totodată, citirea sumară a acestor acte te face să crezi că deputații zemstvei au avut o atitudine neunivocă față de Sfatul Ţării, considerând că acesta nu ar fi fost ales pe baze democratice. Astfel, la ședința din 21 martie 1918 o mare parte din deputaţi nu i-au permis deputatului Sfatului Țării Elefterie Sinicliu să ia cuvântul în plenul ședinței pe motiv că acesta nu ar fi avut împuterniciri din partea Sfatului Țării. Iată ce consemnează procesul-verbal al ședinței:

„…Cuvânt se acordă deputatului N.K. Cuş care face următorul apel:”Incidentul care a avut loc numai ce mă impune să-mi declar atitudinea faţă de Sfatul Ţării care a fost constituit pe alte baze decât cele declarate de Marea Revoluţie, adică pe baze democratice, în baza votului universal, direct şi secret precum impune Dreptul Electoral. Votul pe baze democratice ar fi fost imposibil în haosul care s-a creat. Mulţumesc că s-au găsit oameni care au luat în acest timp puterea în mâinile lor și nu au admis dezordinea. Dar timpurile tulburi au trecut, a venit liniştea şi este timpul să apelăm la adevăraţii stăpâni ai gliei străbune să ia puterea. Aceasta se poate face doar prin convocarea cât mai urgentă a Adunării Constituante votată conform Dreptului Electoral. Iată de ce solicit doleanţa să fie convocată Adunarea Constituantă a Republicii Democratice Moldoveneşti”.

Propunerea este adoptată unanim, dispunându-se: „a  cere Guvernului Sfatul Ţării din partea Adunării de Zemstvă a judeţului Orhei să fie întreprinse măsuri privind convocarea cât mai urgentă a Adunării Constituante a Republicii  Democratice Moldoveneşti”.

 

Reprezentanții Sovietului au primit vot consultativ 

Nu mai puțin interesantă a fost reacția Adunării de Zemstvă la  apariția în plenul ședinței a doi reprezentanți ai sovietului ținutal format din bolșevici, organ paralel. Astfel, la ședinţa din 18 martie 1918 (prima şedinţă a sesiunii), preşedintele adunării anunţă că C. Gaina şi C. Hakii au prezentat mandatele Comitetului Executiv al Sovie-tului Ţinutal al Deputaţilor pentru a participa la şedinţele Adunării de Zemstvă cu drept de vot decisiv. Contra admiterii acestora în baza interpretării exacte a legii s-au pronunţat deputaţii Grama, Zemihovschi şi Pavalachi. Ultimul a  declarat că reprezentanţii deputaţilor ţărăneşti au fost delegaţi la Adunarea de Zemstvă din Orhei pentru controlul acesteia. Deputatul Slabari este contra acestui control fiindcă deputaţii trebuie să lucreze precum le dictează conştiinţa, dar nu sub ameninţări. Preşedintele şedinţei le-a permis lui Gaina şi Hakii să-şi expună părerile. Aceştia au negat faptul că ar tinde să controleze şedinţa şi au cerut doar să li se acorde dreptul de vot consultativ. Adunarea a decis cu vot unanim: reprezenţanţii Sovietului Deputaţilor Țăranilor Gaina şi Hakii să fie admişi la şedinţele Adunării de Zemstvă cu vot consultativ.

 

Starea de spirit a deputaților s-a schimbat după 23 martie 

Starea de spirit a deputaților Zemstvei s-a schimbat după 23 martie 1918, când în Orhei au intrat unitățile regimentului 5 infanterie a Armatei Române. Astfel, conform procesului-verbal al Adunării Zemstvei, preşedintele Upravei Petru Zaharovici Bajbeuk-Melikov a informat audiența că a primit un comunicat de la şeful Comendaturii române despre venirea în Orhei a Regimentului 5 Infanterie şi a propus ca această unitate militară care reprezintă armata poporului român-frate venită la chemarea Guvernului Sfatului Țării pentru lichidarea rezistenței bolşevice să fie întâlnită în mod solemn.

Iar în cadrul ședinței din 24 martie, preşedintele a dat citire invitaţiei către dl comandant al garnizoanei române din Orhei să fie prezent a doua zi la ora 12.00 la o panihidă oficiată la Biserica “Sf. Dumitru” în memoria ostaşilor Regimentului 5 Infanterie căzuţi în luptele cu bolşevicii pe câmpurile Basarabiei…

Următoarea filă din procesul-verbal lipsește, astfel nu putem cunoaște numele deputaților care au propus să fie semnată Moțiunea de Unire cu România.

Din filele următoare ale procesului-verbal aflăm că adunarea, luând act de declarațiile deputaților referitor la Unirea cu România frățească, a hotărât următoarele: având în vedere serviciul neprețuit pe care armata română l-a acordat Basarabiei pentru lichidarea anarhiei, precum și relația istorică profundă dintre popoarele frățești din România și Basarabia; având în vedere că dezvoltarea spirituală și națională a ținutului nostru este posibilă numai în cadrul marii culturi românești înrudite, precum și pericolul ce ne amenință din cauza pretențiilor popoarelor străine nouă de peste Nistru, considerăm absolut necesar a ne exprima bucuria cu ocazia Unirii  ținutului nostru cu România și solidaritatea deplină cu celelalte județe, care și-au exprimat dorințele lor în același sens. Numai sub regimul constituțional și sub ocrotirea legilor se poate obține securitatea și siguranța existenței Basarabiei.

Semnatari: președinte al adunării – V.I. Dudnicenko; vicepreședinți ai adunării – K. Kozerovski, T. Cazacu; secretar al adunării- I.I.Zaporojan.

Lista deputaților Zemstvei este următoarea: 1. Antonovski Vladimir Petrovici, rus; 2. Bajbeuc-Melicov Petru Zaharovici, armean; 3. Birari Andrei Ion, armean; 4. Bulat Leonid Andrei, român; 5. Burduja Tudor Nicolae, român; 6. Vârlan Ion Simeon, român; 7. Vainștoc Gherșan Șoilevici, evreu; 8. Grabovschi Emilian Nicolae, moldovean; 9. Grama Profir Zahar, român; 10. Guciujna Pavel Petru, român; 11. Hâncu Andrei Isac, român; 12. Dudnicenko Evgheni Constantinovici, rus; 13. Dulghieru Vsevolod Constantin, român; 14. Eni Nicolae Ion, român; 15. Erhan Constantin Igor, român; 16. Jolchevschi Stanislav Anton, român; 17. Zamihovschi Andrei Tudor, român; 18. Zaporojan Ion Ion, român; 19. Zberev Vasile Constantin, bulgar; 20. Ziberman Alexandr Veniaminovici, evreu;  21. Ioncu Ion Ștefan, român; 22. Cazacu Tudor Ion, român; 23. Captari Simion Nicolae, român; 24. Chiriac Andrei Samoil, român; 25. Sârbu Gheorghe Mihai, membru al Upravei Zemstvei, român; 26. Morari Ion Alexandru, membru al Upravei Zemstvei, român; 27. Minchevici Vladislav Adolfovici, membru al Upravei Zemstvei, polonez; 28. Ploșniță Tudor Nicolai, membru al Upravei Zemstvei, român; 29. Kozerovski Karl Eugen, polonez; 30. Crangaci Gheorghe Ion, român; 31. Leonti Nistor Grigore, român; 32. Lungu Gavril Andrei, român; 33. Mihu Vasile Egor, român; 34. Moscovciuc Ion Gavril, român; 35. Păvălachi Serghei Grigore, român; 36. Paghis Iosif Șoilevici, evreu; 37. Pârnău Ion Ion, român; 38. Ravvici Moisei Volifovici, evreu; 39.Șlabari Nicolae Tudor, român; 40. Russacov Orest Iacov, român; 41. Slutu Ananie Timofei, român; 42. Smolenschi Alexandr Petrovici, rus; 43. Soltan Procopie Egor, român; 44. Stadnici Domenti Iacov, român; 45. Stratan Ion Andrei, român; 46. Stratu Mit-rofan Vasile, român; 47. Tertea Eremia Constantin, român; 48. Torgau Dmitri Alexei, bulgar; 48. Urâtu Hristofor Zahar, român; 50. Herțescu Pavel Ion, român; 51. Cecherul-Cuș Nicolae Constantin, român; 52. Șeptelici Ion Alexandru, român. Componența etnică, după declarațiile lor: 38 români, 4 evrei, 3 ruși, 2 armeni, 2 bulgari, 2 polonezi, 1 moldovean.

Generațiile care s-au perindat după acele evenimente nu au păstrat  amintiri despre deputații Zemstvei din Orhei. Cunoaștem doar că Ion Moraru, unul din cei 4 membri ai Upravei Zemstvei, bunicul istoricului Alexandru Moraru, originar din Capaclia, județul Cahul era învățător la Ustea, volostea Criuleni. Mai știm că Iosif Paghis era proprietarul unicei în județ tipografii. Dar marele respect al urmașilor este motivat de faptul că deputații Zemstvei au votat unanim Unirea indiferent de etnie sau cult religios. Mandatul celor 52 de deputați ai Adunării de Zemstvă a expirat în vara anului 1918.

Ion  Cernei    

Distribuie

Lasă un răspuns