Cum guvernanţii au găsit “soluţia” de a lăsa moldovenii fără pământ

Parlamentul, susţinând o iniţiativă a Guvernului, a votat Legea cu privire la acordarea cetăţeniei Republicii Moldova persoanelor străine, în schimbul unor anumite investiţii. Adică, un milionar din ţările arabe, Federaţia Rusă sau altă ţară, cumpărând un imobil de 250-300 mii de euro, în mod automat poate deveni cetăţean cu drepturi depline al R.Moldova, şi apoi  procura de la moldovenii aduşi la sapă de lemn pământul. Astfel peste un timp băştinaşii se pot pomeni în rolul de argaţi la câţiva oligarhi străini.

Buba aceasta a copt mai mulţi ani.

 

Intuind pericolul intenţiei unor persoane cointeresate, ajunse în vârful piramidei Puterii de la Chişinău, mai multe personalităţi, experţi în domeniu, inclsuv Dumitru Braşoveanu, agronom şi jurist de profesie, fost judecător la Curtea Supremă de Justiţie, deputat în primul Parlament al R.Moldova, au atenţionat guvernanţii de la 2010 încoace, că un atare pas ar fi o catastrofă pentru Republica Moldova. Un timp aceştea parcă se ogoiseră. Dar în 2014, ministrul Economiei, actualul preşedinte al Legislativului, Adrian Candu, într-un interviu, promitea că “va găsi o soluţie ce ar permite vânzarea terenurilor agricole străinilor”. Şi în 2017 “soluţia“ a fost găsită, fără ca guvernarea să consulte problema cu cetăţenii, societatea civilă.  Eu consider că populaţia trebuie să cunoască ce se ascunde în spatele “soluţiei” actualei guvernări şi s-o aprecieze la modul cuvenit. Or, Legea respectivă mai poate fi modificată încă.

Noi, împreună cu regretatul deja Dumitru Braşoveanu, deputaţi în primul Parlament al Republicii Moldova ales pe baze democratice (1990-1994), consideram oportună abordarea unui subiect important, cum ar fi pământul şi relaţiile funciare. Potrivit unui raport al Organizaţiei pentru Agricultură şi Alimentaţie (FAO) din cadrul ONU, preţurile la alimente urmează să crească cu până la 40% în următorul deceniu. Instituţiile nominalizate avertizează asupra extinderii foametei şi a insecurităţii alimentare. Barbara Crowther, directoare de comunicare în cadrul Fundaţiei “Fairtrade”, avertizează: „Estimările potrivit cărora producţia agricolă se va scumpi ar putea declanşa o nouă goană a fondurilor suverane şi a investitorilor puternici de a achiziţiona terenuri, fapt ce ar putea marginaliza în continuare comunităţile rurale”.

Legislaţia funciară şi alte acte legislative ce reglementează raporturile de drept cu privire la pământ în general şi  sectoarele de teren în particular, are mai multe lacune. Totodată, aplicarea eronată, din incompetenţă sau cu rea-voinţă, de către unii  funcţionari, a legislaţiei mai sus menţionate prejudiciază interesele vitale ale Republicii Moldova.

  1. Dat fiind faptul că legea nu prevede plafonul maxim al suprafeţei de teren care se poate afla în proprietatea unei persoane, azi, la modul teoretic, orice cetăţean al Republicii Moldova sau persoană juridică poate procura toate terenurile cu destinaţie agricolă din ţară. Acest fenomen poate avea consecinţe grave pentru viitorul Republicii Moldova şi al cetăţenilor ei. Va lipsi cu desăvârşire pătura medie de proprietari de pământ din localităţile rurale, care ar asigura stabilitatea economică şi socială a satelor. Pauperi-zarea populaţiei săteşti ar deveni un proces inevitabil. În acelaşi timp, în goană după efecte economice şi profituri, latifundiarii nu vor asigura locuitorii satelor cu locuri de muncă, aceştia fiind puşi în situaţia de a emigra peste hotare, pentru a-şi găsi surse de existenţă. În consecinţă – depopularea localităţilor rurale, proces declanşat mai mulţi ani în urmă, va duce la dispariţia de pe harta Republicii Moldova a multor sate şi comune, adică a ţăranilor, care au constituit secole în şir talpa ţării.
  2. Un rol negativ în dezvoltarea socială, economică, demografică şi naţională a localităţilor rurale îl are prevederea legală ce atribuie dreptul persoanelor juridice de a deveni proprietari de terenuri agricole. Faptul dat, de asemenea, va contribui la dispariţia păturii medii de proprietari de la sate. Majoritatea ţărilor, inclusiv economic dezvoltate, au stabilit restricţii atât în privinţa suprafeţei maxime de teren agricol ce poate fi deţinută de o persoană (Germania – 500 ha, Ungaria – 300 ha, România – 200 ha), cât şi în privinţa dreptului persoanelor juridice de a deţine asemenea terenuri în proprietate. Cel mai frecvent persoanele juridice pot lua terenuri doar în arendă.
  3. Interpretarea şi aplicarea incorectă a legislaţiei privind vânzarea terenurilor destinate construcţiilor către investitorii străini este o lacună prin care orice doritor de peste hotare, fără a avea înregistrată o întreprindere în Republica Moldova, poate să procure în proprietate toate terenurile destinate construcţiilor, iar mai apoi şi să le doneze unui stat străin.
  4. Schimbarea nejustificată a destinaţiei terenurilor agricole scoate din circuitul agricol suprafeţe mari de teren, care devin obiect al tranzacţiilor speculative.
  5. Un factor negativ pentru dezvoltarea economică a satelor şi a ţării în ansamblu ar putea fi o eventuală deschidere a pieţei terenurilor agricole pentru persoanele fizice şi juridice străine. Un gigant economic din China, Rusia, ţările arabe etc. ar putea cumpăra, în termene reduse şi la preţuri derizorii, de la populaţia noastră sărăcită, suprafeţe întinse de pământ, ca mai apoi şi să le lucreze cu braţe de muncă din afară.

Pentru nimeni nu este secretă existenţa în RM a cetăţenilor, care deţin zeci de mii de hectare de teren agricol, procurat la preţuri de nimic de la ţăranii moldoveni şi care sunt gata să-l scoată la vânzare străinilor. Ei pot fi cei mai cointeresaţi promotori ai ideii de vânzare străinilor a terenurilor agricole, căci pentru aceşti proprietari pământul este doar o categorie pur economică, fără conţinut de teritoriu ca noţiune politică.

Dacă procesele enunţate la pct. 1-5 se vor desfăşura în asemenea direcţie, persoanele plecate peste hotare nu vor mai avea la ce se întoarce acasă, fiind lipsite de spaţiul vital economic, cultural şi al identităţii lor naţional-etnice. Va fi afectat genofondul poporului nostru. Consecinţele economice, sociale, demografice şi politice ale acestor fenomene pot fi mai mult decât grave, pentru că pun sub semnul întrebării însăşi existenţa populaţiei băştinaşe pe acest pământ. Or pământul, în calitate de obiect al activităţii economice şi al dreptului de proprietate, este o categorie economică, iar în calitate de teritoriu devine deja o noţiune politică. Şi într-un caz, şi în altul pământul trebuie să servească menţinerii şi propăşirii populaţiei ţării respective, adică autohtone, dar nu intereselor altor ţări şi altor populaţii.

În contextul celor expuse, împreună cu regretatul jurist Braşoveanu, consideram inoportună şi păguboasă exa-minarea oricărei propuneri de a deschide piaţa terenurilor agricole pentru  cetăţenii străini. Tergiversarea, din neştiinţă sau cu rea-voinţă a adoptării modificărilor la legislaţia ce reglementează relaţiile funciare, va avea consecinţe grave pentru Republica Moldova. Din împroprietărirea cu teren agricol ţăranii nu se vor alege cu nimic, cum nu s-au ales cu nimic cetăţenii noştri nici din privatizarea cu bonuri patrimoniale. Responsabilitatea în faţa istoriei şi a generaţiilor viitoare  pentru aceasta va reveni  actualei conduceri a RM.

Cu acest articol ne-am propus să informăm populaţia despre posibilele consecinţe ale actelor promovate şi adoptate de actuala guvernare.

Nadejda  Brânzan, deputată în primul Parlament, preşedinta ONG „Constelaţia Familiei”

 

P.S.: Dumitru Brașoveanu a fost ales deputat în primul Parlament al R.Moldova fiind judecător la Curtra Supremă de Justiție. Înainte de Facultatea de Drept (pe care a absolvit-o cu menţiune), a absolvit Școala de viticultură și vinificație din Chisinău, specialitatea agronom şi a activat în calitate de agronom. Când în RM a început să se zvonească despre intenţia unora de a vinde pământul străinilor, Dumitru Brașoveanu a început a aborda subiectul în mass-media, demonstrând de ce ideea dată este păguboasă pentru R.Moldova. A propus mai  multe modificări la Codul Funciar. Împreună cu alţi colegi a încercat să convingă Preşedinţia, Parlamentul, Guvernul să nu promoveze acest act legislativ. Un timp respectivele autorităţi parcă renunţaseră la idee. Dar la sfârșitul lui 2017 Parlamentul a adoptat rapid trei legi: privind votul mixt, decriminalizarea infracțiunilor economice și acordarea cetățeniei prin investiții.

Şi preşedintele I.Dodon le-a promulgat în regim de urgenţă pe toate trei legile, fiind publicate în acelaș număr al Monitorului Oficial. Între timp Dumitru Brașoveanu a plecat în Împărăţia Cerurilor.

N.B.

Distribuie

Lasă un răspuns