Cu mii de locuinţe fără stăpân, care se ruinează, guvernarea investeşte credite în construcţia locativă

Darea în exploatare a locuinţelor sociale din Rezina a fost amânată cu un an.

În august 2016, Consiliul raional Rezina a aprobat costul Proiectului de construcţie a locuinţelor pentru păturile social-vulnerabile, faza II în or. Rezina – 2,2 mln euro (peste doi ani suma s-a majorat cu încă 200 mii euro). 35,68% din cheltuieli urmau să fie acoperite de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, restul 64,32% – de către administraţia raionului, cota căreia se diviza în două părţi: contribuţia financiară – 650 mii euro şi cea materială – clădirea unui bloc cu nouă nivele nefinalizat, terenul aferent acestuia, documentaţia de proiect şi cea de verificare şi expertizare a proiectului în valoare totală de 770 mii euro. Ştirea imediat a fost prezentată de sursele de informaţie afiliate guvernării şi administraţiei raionului Rezina drept o nouă realizare a guvernării democrate.

Nici unii, nici alţii însă nu invocau careva argumente privind prioritatea pentru Rezina a acestui obiect şi a unor atare cheltuieli acoperite preponderent din împrumuturi bancare. Mai mult: locuinţele din blocul respectiv deja fusese repartizate unor familii din comuna Rezina şi conflictul între acestea şi administraţia oraşului încă mocnea.

Subiect de mai multe scandaluri publice

Proiectul construcţiei locuinţelor sociale a demarat în anul 2007, conform Acordului-cadru de împrumut (pe 20 de ani plus 5 ani de graţie) dintre Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BCE) şi Guvernul Republicii Moldova. Implementarea Proiectului a fost încredinţată unei unităţi anume din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor. BCE s-a angajat să participe cu 64,23% din investiţii, restul fiind contribuţia autorităţilor publice locale din Republica Moldova. În prima fază, care a durat până în 2011, cu 7,63 mln euro, au fost construite 4 blocuri cu un total de 249 de locuinţe sociale la Chişinău (2 blocuri), Glodeni şi Criuleni (câte unul).

Pentru faza a doua a Proiectului, care a demarat în 2012, Republica Moldova a mai luat un împrumut de 13,4 milioane de euro, sumă calculată pentru încă circa 700 de locuinţe. Atunci, la Proiect au aderat orașele Sângerei, Briceni, Călărași, Leova, Hâncești, Ialoveni, Soroca, iar pe ultima sută de metri – Nisporeni şi Rezina. În majoritatea cazurilor construcţia şi repartizarea locuinţelor sociale a fost însoţită de devieri serioase de la actele normative, care au generat mai multe scandaluri publice (vezi cuvintul.md/article/culisele-afacerii-cu-locuinte-sociale).

Consiliul Raional în rol de prestator de servicii?

Ionona Lungul, mana-gera Unităţii de implementare a Proiectului, menţiona acum un an şi ceva pentru mass-media că “scopul proiectului este de a construi locuințe sociale pentru persoanele vulnerabile și a le oferi spațiul locativ în arendă”. La rândul ei, preşedinta raionului Rezina, Eleonora Graur, concretiza că cheltuielile pentru locuinţele sociale din Rezina, spre deosebire de alte raioane, vor fi acoperite în proporţie de 35,68% de BCE, restul – de Consiliul Raional, care şi va gestiona aceste locuinţe în continuare. Cum anume un organ de administrare publică va gestiona un bloc locativ, care vor fi relaţiile dintre locatari şi autoritatea raională, dar şi nomenclatorul serviciilor prestate de aceasta etc., preşedinta nu preciza.

Locuinţele dotate cu absolut toate cele nece-sare, vor fi repartizate beneficiarilor finali din următoarele categorii: familii cu mulţi copii, persoane dezinstituţionalizate în vârstă de 18-21 ani, familii care întreţin copii cu dizabilităţi severe, dar partea cea mai mare (50%) – familiilor în care cel puţin un membru este angajat în sistemul bugetar ori servicii publice. Beneficiarii vor fi selectaţi de către o comisie specială a Consiliului Raional. Locuinţele vor fi date în locaţiune pentru o perioadă de 5 ani, iar ulterior, dacă locatarul va corespunde criteriilor iniţiale, contractul va fi prelungit”, afirma E.Graur. Dumneaei nu spunea nimic despre ce se va întâmpla cu familiile care dintr-un motiv sau altul în perioada contrac-tului vor pierde calitatea de beneficiar al acestui tip de locuinţe.

Credite şi bani publici destinate pentru anumite firme

Construcţia locuinţelor sociale din Soroca, Nis-poreni şi Hânceşti a fost încredinţată firmei Sarco.Service SRL, administrată de Mihail Stratan, ex-director al Agenţiei Eficienţă Energetică. În perioada 2013-2014, Mihail Stratan s-a aflat în vizorul Comisiei Naţionale de Integritate, care ar fi constatat în relaţiile sale de administrator al unei structuri de stat şi cea de om de afaceri un conflict de interese. Litigiul a ajuns până la Curtea Supremă de Justiţie, care a dat câştig de cauză CNI.

De construcţia altei serii de locuinţe sociale (la Călăraşi, Briceni, Rezina), în valoare totală de peste 85 mln de lei, se ocupă Ozun Cons SRL, fondatoare Zinaida Ozun, soţia primarului democrat de la Bogzeşti, raionul Teleneşti. Asta chiar dacă, conform datelor de pe portalul IDNO, genurile de activitate ale întreprinderii date prevăd doar „comerţul cu ridicata a materialelor lemnoase, materialelor de construcţie şi echipamentului sanitar, comerţul cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi şi produse din tutun”, dar nu şi construcţia de blocuri locative.

Apartamente sociale, într-un bloc cu proprietari?

Aderând la Proiectul de construcţie a locuinţelor pentru păturile social-vulnerabile, autorităţile din Rezina au propus spre renovare unul din cele trei blocuri nefinisate cu 9 nivele şi câte 72 de apartamente fiecare, transmise administraţiei oraşului de către Compania Lafarge încă la începutul anilor 2000. Construcţiile fusese ridicate în acelaşi masiv în anii 80 ai sec. XX de către uzina de ciment, apartamentele fiind destinate angajaţilor întreprinderii, dar şi familiilor din satul Ciorna, locuinţele cărora fusese deteriorate în urma exploziilor efectuate în cariera de calcar de la marginea satului.

Apartamentele din blocul în stadiu de construcţie, propus în 2017 pentru locuinţe sociale, fusese repartizate beneficiarilor, cu indicarea chiar şi a numerelor locuinţelor, încă de comitetul sindical de la SA Ciment. La acel moment rămăsese să fie instalate rețelele de gaze, apă, canalizare și electricitate. Între timp însă (în 1999) uzina de ciment a fost privatizată de Compania Lafarge, care a stopat lucrările de construcţie a celor trei clădiri, iar în 2004 le-a transmis administraţiei oraşului.

Viitorii proprietari ai apartamentelor din aceste blocuri au insistat ca lucrările să fie finalizate, dar fără rost. Ina Comarovscaia, una din persoanele incluse în lista viitorilor proprietari ai blocului cu pricina, spune că cei de la compania Lafarge motivau că nu se ocupă de construcția obiectivelor de menire socială, iar noul proprietar – Primăria Rezina, afirma că nu dispune de resursele financiare respective.

În 2015, Primăria a transmis unul din cele 3 blocuri la balanța Consiliului raional, care la începutul lui 2017 și-a anunțat disponibilitatea de a participa la Proiectul de construcție a locuințelor sociale. Înainte de alegerile parlamentare, ”grija” faţă de păturile social-vulnerabile era pentru preşedinta raionului o acţiune foarte avantajoasă de lustruire a imaginii. Nu în zădar ulterior dânsa se lăuda la fiecare pas cu această “realizare”.

Aflând vestea, oamenii de la Ciorna au înaintat în adresa Consiliului Raional un demers, solicitând ca apartamentele din acest bloc să le fie repartizate lor, conform listei întocmite încă de comitetul sindical de la uzină. Cererea nu a fost acceptată. În iunie 2017, oamenii au acționat în judecată Consiliul raional și Consiliul orășenesc, cerând anularea deciziei Consiliului orășenesc din 2015, prin care blocul fusese transmis în gestiunea Consiliului raional Rezina. “Instanţa însă ne-a respins cere-rea pe motiv că lipsea semnătura uneia dintre persoanele incluse în lista beneficiarilor. În instanţa de apel nu am mers. Am înţeles că la noi, când te judeci cu autorităţile, nu ai nicio şansă”, afirma Ina Comarovscaia.

Darea în exploatare se amână. Proiectul şi caietul de sarcini au trebuit modificate

Potrivit promisiunilor factorilor de decizie de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor şi administraţia raionului Rezina, lucrările la blocul cu pricina urmau să fie încheiate în iulie 2018. Recent însă preşedinta raionului, Eleonora Graur, a concretizat că antreprenorul execută lucrările cu întârziere, fapt care poate fi explicat prin mai multe modificări în proiectul iniţial şi caietul de sarcini. Astfel noul termen de dare în exploatare a blocului a fost stabilit pentru luna iunie 2019.

Demnitarii nu spun din ce surse vor fi achitate milioanele în situaţia când bugetul raionului e gol

Am încercat să aflăm cine şi ce cheltuieli a suportat până acum şi care sunt şansele că ob-iectivul va fi finalizat anul acesta. Secretarul de stat de la Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Teritoriului şi Mediului, în subordinea căruia a fost trecută Unitatea de implemantare a Proiectului dat, ne-a informat că, contribuţia financiară a administraţiei raionului Rezina la proiectul respectiv este de 9,72 mln lei, din care în 2018 Consiliul Raional a alocat 600 mii lei şi până la finalizarea lucrărilor mai are de achitat peste 9 mln lei.

În decembrie 2018, Consiliul raional Rezina a decis că pentru a duce la bun sfârşit lucrările la blocul cu locuinţe sociale creditul de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei urmează să fie majorat cu 275 mii euro şi a împuternicit-o pe preşedinta Eleonora Graur să semneze cererea şi contractul de recreditare. Astfel, după cum afirmă vicepreşedintele Consiliului raional Rezina, Vasile Gobjilă, contribuţia autorităţii raionale la acest proiect va rămâne la nivelul celei aprobate iniţial, cheltuielile suplimentare fiind acoperite din contul creditului de la BCE. Vicepreşedintele a evitat să concretizeze cum şi din ce surse administraţia raionului îşi va onora obligaţiunile vizate în acest proiect, în situaţia când în ultimii ani buge-tul raionului devine tot mai auster. Veniturile raionului se formează în fond din transferuri cu destinaţie specială de la Bugetul de stat, veniturile proprii se reduc de la un an la altul şi în 2019, conform datelor oficiale, vor constitui doar 2,26% din volumul total de 129,33 mln lei, din care pentru construcţia de locuinţe sunt rezervaţi doar 1,75 mln lei.

Autorităţile iniţiază proiecte reieşind din interese proprii

De peste un sfert de secol economia Moldovei este în declin continuu, republica rămânând constant în categoria celor mai sărace ţări din Europa. Toate guvernările ajung la putere promiţând relansarea economiei, creşterea bunăstării populaţiei. Dar la mai mult de nişte acţiuni populiste de tipul construcţiei de locuinţe sociale, acordării de ajutoare cu ocazia sărbătorilor de Crăciun şi de Paşti, nişte pseudoreforme în justiţie şi în sistemul de pensii etc. nu-i duce capul sau interesele lor reale sunt de fapt altele.

Dacă conducerea raionului Rezina ar fi supus Proiectul privind locuinţele sociale unor consultări publice, mai mult ca precis că majoritatea cetăţenilor ar fi indicat alte priorităţi pentru milioanele de lei îndreptate pentru blocul cu locuinţe sociale. Pentru că nu lipsa locuinţelor azi ar fi o problemă pentru societatea noastră. În sate stau fără stăpân şi se ruinează sute, mii de gospodării. Potrivit managerului-şef al ÎM Servicii Comunal Locative Rezina, Ion Balan, aproape o treime din cele 3582 de apartamente care constituie fondul locativ al oraşului Rezina de mai mulţi ani nu sunt populate, locatarii fiind plecaţi. Majoritatea acestor locuinţe sunt scoase la vânzare, preţurile scăzând substanţial comparativ cu un deceniu în urmă. În blocurile din coteleţi cu 5 nivele, de exemplu, dar în mare parte şi în cele cu 9 nivele, apartamentele cu 2-3 odăi abia de se vând cu 12-14 mii de euro, multe fiind reparate şi mobilate, dotate cu tehnică de uz casnic. Adică, cu cei peste 31,3 mln de lei alocaţi, conform datelor Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Teritoriului şi Mediului pentru obiectivul din Rezina de la BCE şi din bugetul Consiliul raional (neluând în calcul dobânda la credite), aici liber puteau fi procurate pentru familiile social-vulnerabile cel puţin 120 de locuinţe cu 2 şi 3 odăi.

Solicitat să comenteze această idee, sugerată de un cititor al CUVÂNTUL-lui, Vasile Gobjilă ne-a răspuns că asta este o altă problemă. „Noi am decis să valorificăm un obiect lăsat în paragină mai bine de 20 de ani şi care prezintă un mare pericol pentru mediul înconjurător şi pentru cetăţenii din Rezina”, a menţionat dumnealui, fără a concretiza la ce pericol anume erau expuşi rezinenii care pretindeau la locuinţele din blocul respectiv, inclusiv prin intermediul instanţelor de judecată.

La recentele alegeri parlamentare preşedinta raionului Rezina, Eleonora Graur, a fost aleasă deputată din partea circumscripţiei nr.13 Rezina. Una din faptele cu care dumneaei s-a lăudat în faţa electoratului viza cele 72 de locuinţe sociale, la care, după cum preciza dna Graur, deja au depus cereri peste 150 de persoane. În raionul Rezina sunt sute, dacă nu mii de familii care, conform Regulamentului, ar putea pretinde la un apartament social. Cine va beneficia de acestea şi care va fi impactul real al acestui proiect în soluţionarea problemelor comunităţii va arăta viitorul. Dna Graur concretiza pentru mass-media în timpul campaniei electorale: „Sunt criterii foarte dure de selectare a beneficiarilor. Spre exemplu, 35 de procente trebuie să fie oferite familiilor tinere, 25 la sută – familiilor cu mulți copii, în rândul cărora intră și persoanele cu dizabilități care vor primi apartamente la primul etaj”.

Ce se va întâmpla cu adevărat, vom trăi şi vom vedea. Şi ne vom convinge de impactul acestui proiect, dar şi de eficienţa unor asemenea cheltuieli de bani publici, bazate aproape în întregime pe credite…

Tudor Iaşcenco

Distribuie

Lasă un răspuns