Credoul, faptele şi regretele primarei Nadejda Cioban

La întrebările CUVÂNTUL-ui răspunde primara comunei Sârcova, raionul Rezina

– Doamnă Nadejda Cioban, mai întâi Vă rog sa faceţi o radiografie a localităţilor din comuna pe care o conduceţi, comparând starea lor de astăzi cu cea de acum cinci ani.

– Din componenţa comunei Sârcova mai face parte satul Piscărești. Moșia comunei este de 2165 ha, inclusiv 1130 ha terenuri agricole. Conform recensământului din 2014, în comună locuiau 2 112 persoane, dintre care circa 280 copii până la 16 ani, aproximativ 500 de pensionari și persoane cu dizabilități. Peste 400 de persoane apte de muncă rămân neangajate, unii muncind sezonier la diferite lucrări agricole prin satele din apropiere. În teritoriu activează 6 întreprinderi individuale, o societate cu răspundere limitată, 4 gospodării ţărăneşti, preponderent în sectorul agrar, comerț, sfera socială. Mulţi tineri pleacă la munci peste hotare – mai mult în Polonia, Cehia, Izrael.

Bugetul primăriei este unul auster. Încercăm să-l completăm prin diferite proiecte, pentru că în comună avem o economie șubredă. Prin aceste eforturi încercăm să supravieţuim. E adevărat, cu proiectele nu-i chiar simplu, pentru că trebuie să ştii să motivezi finanţatorul că anume proiectul tău trebuie susţinut, unele proiecte trebuie scrise în alte limbi, în alte cazuri e nevoie de contribuții proprii considerabile, pe care la fel trebuie să le cauţi.

Şi apoi, oricât de bun şi activ ar fi un primar, oricum nu-i poate mulțumi pe toți. Dacă repari un drum într-o mahala – se supără cei din altă mahala, la care nu ai reușit să ajungi. Deşi înainte de a face ceva ne consultăm cu cetățenii, ne străduim să intervenim în funcție de priorități…

Eu întotdeauna am mizat pe săteni, angajaţii din primărie şi activul ei, deoarece de unul singur primarul nu poate face nimic. Am reușit să creez, preponderent din doamne, și o echipă de voluntari, câteva grupuri de inițiativă, un consiliu coordonator, care mă ajută la soluționarea multor probleme din localitate.

– În condiţiile zilei de astăzi, care sunt posibilităţile reale ale unei primării şi ale unui consiliu local pentru a schimba viaţa consătenilor în bine?

Suntem în situația primăriilor care nu ne putem asigura existența confortabilă din bugetul local, deoarece nu avem agenți economici cu pondere, iar cei care sunt – de abia se menţin pe linia de plutire şi defalcările lor în buget sunt modeste.

Mulți băștinași, mai ales tineri, muncesc în străinătate. Reîntorși acasă, unii procură clădiri și terenuri din patrimoniul public cu scopul de a întemeia nişte afaceri, dar încă nici unul nu a reuşit să-şi realizeze intenţia, chiar dacă la nivel local ne străduim să-i susţinem, înțelegând că bugetul în mare parte se ţine anume pe agenţii economici locali.

La moment o problemă foarte mare este faptul că cetăţenii noştri sunt pasivi, nu vor să se implice în activitatea autorităţilor publice. Este un lucru dureros, deoarece atunci când nu te implici în executarea unei lucrări, nu vei preţui rezultatul. Cei mai nemulţumiţi sunt cei care nu lucrează, nu contribuie în nici un mod la formarea bugetului primăriei, dar se consideră cei mai obijduiţi. Probabil, modul nostru de viaţă şi activitate, relaţiile dintre stat şi cetăţeni au nevoie de schimbări serioase.

Aştept cu nerăbdare reforma teritorial-administrativă. Trebuie să privim lucrurile real şi să înţelegem că nu pot exista şcoli cu clase de trei-patru copii şi nici primării cu trei-patru sute de locuitori.

– Care lucruri/fapte realizate de Dvs. sau cu concursul Dvs. în ultimii ani Vă bucură cel mai mult?

– De când sătenii mi-au încredinţat mandatul de primară, am implementat în comună un șir de proiecte. Astfel, cu suportul Parteneriat Global pentru Educaţie şi Guvernului României, o parte din spaţiile Gimnaziului Sârcova au fost adaptate pentru grădiniţa de copii, redeschisă după o pauză de peste 20 de ani. Acum 60 de preşcolari au toate condiţiile pentru o educaţie şi dezvoltare normală: încăperi luminoase, curate, calculatoare, mobilă, bloc alimentar bine dotat, curte pavată, cu terenuri amenajate pentru jocuri. Din bugetul local am finanţat construcţia centrului termic autonom, amenajarea cabinetului metodic, procurarea a 22 de costume naţionale pentru copii, iar acum finisăm izolarea termică a pereţilor exteriori şi a subsolului.

Condiţii bune au fost create şi pentru micuţii din grupa de grădiniţă a şcolii primare-grădiniţă din Piscăreşti.

La Gimnaziul Sârcova, cu suportul PNUD-Moldova a fost instalată o staţie termică pe biomasă, un grup sanitar Ecosan.

Am reuşit să construim un sistem de aprovizionare cu apă şi evacuare a apelor reziduale, la care sunt conectate instituţiile bugetare şi peste 150 de gospodării. Am instalat linii de iluminare stradală în s. Sârcova pe o distanţă de 8 km, 3 pavilioane de aşteptare pentru pasageri în ambele sate. La căminul de cultură din Piscăreşti, pe care l-am moştenit nefinisat timp de 30 de ani, am reuşit să schimbăm acoperişul şi tâmplăria. Am continuat modernizarea sălii de ceremonii cu o bucătărie în Casa de cultură din Sârcova.

Printr-un proiect finanţat de Crucea Roşie din Elveţia am reuşit să amenajăm o piaţă agricolă, la care vin şi locuitorii din satele vecine.

Cu concursul unor misiuni creştine în satele comunei au fost construite 2 terenuri de joacă, iar voluntarii din Armata Salvării, în 3 vizite, au examinat gratuit persoanele din localităţile noastre, donându-le şi medicamente, ochelari, aparate auditive, hrană pentru copii, pachete pentru vârstnici, cărucioare etc.

Cu resurse din bugetul de stat, Fondul rutier am reparat o parte din drumuri.

Într-un mod poate mai deosebit ne ocupăm de ajutorarea persoanelor în etate, viaţa cărora astăzi este cea mai complicată – fără sprijinul copiilor şi nepoţilor, afectaţi de singurătate şi sărăcie. În acest sens colaborăm eficient cu organizaţii cum sunt Crucea Roşie din Elveţia, CASMED din or. Bălţi, HelpAge International, cu ajutorul cărora al cincilea an implementăm diverse proiecte: Servicii socio-medicale la domiciliu – 2 lucrători sociali îngrijesc circa 40 de persoane în dificultate; Cantina Socială, care în 2018 a trecut în Centrul Comunitar Oameni pentru Oameni, amenajat printr-un mini-grant finanţat  de HelpAge International şi care anul acesta asigură cu  prânzuri calde 30 de persoane vulnerabile. Proiectul Realizarea drepturilor omului pentru persoanele în etate din Moldova, prin promovarea drepturilor femeilor în vârstă, finanţat de Republica Federală Germania vizează 100 de beneficiari şi 30 de voluntari implicaţi în diferite activităţi: vizite la domiciliu, case calde, şezători cu participarea maturilor, tinerilor, copiilor şi bătrânilor, seminare privind modul sănătos de viaţă, cluburi educaţionale, sesiuni cu avocat, jurist, notar, medic, poliţist, asistentă socială etc.

În primărie avem lipsă de personal: nu am reuşit în urma concursului anunţat să angajăm secretar al Consiliului local şi această funcţie este suplinită de inginerul cadastral.

Astfel ziua mea de muncă începe deseori pe la ora 2 dimineaţa, adesea suntem la muncă sâmbăta şi duminica. Fiecare proiect realizat a fost şi este un motiv în plus de a veni la lucru. Chiar şi reuşitele mai mici sunt importante pentru comunitatea noastră. Principalul e să le demonstrez sătenilor că nu au greşit atunci când mi-au acordat încredere. Şi satisfacţia cetăţenilor mă motivează să continui să activez.

Deseori mă macină întrebarea: cum să oprim cetăţenii tineri în ţară? Cred că asta depinde mult de conducerea ţării, care ar trebui să fie una cinstită, onestă, să-şi amintească de origini şi să se întoarcă cu faţa spre sat. În opinia mea, este nevoie de un Plan Naţional de Investiţii pentru localităţile săteşti. Şi încă un lucru îl consider foarte important: dacă ne dorim cu adevărat să devenim o ţară prosperă europeană, cei de la guvernare trebuie să demonstreze spirit de sacrificiu pentru cei care i-au ales. Şi să respecte legile. Pentru că exemplul vine de sus în jos.

– Ce aţi mai dorit să faceţi şi nu V-a reuşit? De ce?

– Cele mai mari probleme ale comunei sunt drumurile locale din satul Sârcova și drumul regional care traversează comuna. “Drumuri bune” am reuşit să facem numai la Piscăreşti, în anul 2018. Avem speranţa că în acest an vom reuşi să reparăm careva drumuri şi în Sârcova. Drumul regional aparţine ÎS Administraţia de Stat a Drumurilor şi se repară anual pe bucăţi.

Într-o stare deplorabilă se află râuleţul Valea Rezinei. Am aplicat la Programul de suport pentru proiecte mici oferite ONG-lor în domeniul managementului integrat al resurselor de apă, dar nu am fost finanţaţi din lipsa unui proiect tehnic.

Crearea unui serviciu de salubrizare şi colectare organizată a deșeurilor – proiect depus de Primăria Sârcova ca aplicant pentru 5 primării din raion la ADR Centru a fost aprobat, dar implementarea lui se tervigersează.

Am aplicat anul trecut la un proiect de dezvoltare locală, Acces la Succes: parteneriate pentru dezvoltare comunitară durabilă, finanţat de UE în cadrul Programului Susţinerea măsurilor de promovare a încrederii şi Ministerul Afacerilor Externe al Poloniei. Ne-am propus să reparăm câteva spaţii din clădirea căminului de cultură din Piscăreşti pentru amenajarea unei săli multifuncţionale pentru desfăşurarea diferitor sărbători, adunări, vizionări de film, dar şi pentru nunţi, cumetrii, pomenire a celor decedaţi, ateliere de meşteşugărit. Proiectul Toţi împreună a fost acceptat, dar au apărut probleme cu evaluarea tehnică a clădirii. Ni s-a oferit ocazia să participăm la runda a doua cu altă propunere şi ni s-a acceptat construcţia unui ministadion de fotbal în s. Sârcova. Faptul i-a supărat pe piscăreşteni. Suntem în căutarea unor finanţatori şi pentru proiectul din Piscăreşti.

Amenajarea Scuarului etno-cultural Vatra satului pentru agrement şi comunicare intergeneraţională – este un alt proiect pe care îl vom implementa din martie 2019. Aici sătenii s-ar implica în diferite festivaluri gastronomice, târguri de caritate şi cluburi de creaţie, de valorificare şi promovare a tradiţiilor neamului, meşteşugurilor populare, diverse activităţi sportive în aer liber etc. Primăria Sârcova va oferi terenul pentru amenajare, stimulând petrecerea timpului în aer liber şi promovarea mişcării şi sportului în rândul tuturor categoriilor de vârstă, iar aspectul estetic modern al scuarului va schimba faţa satului și va atrage mai mulţi vizitatori. Proiectul va fi implementat în parteneriat cu AO Sârcoveanca, iar bugetul total este de 101 020 lei. De fapt, este un proiect care nu necesită mari investiţii financiare, ci depinde mai mult de dorinţa sătenilor de a trăi într-un sat aranjat, curat şi plăcut nu numai pentru oaspeţi, dar, în primul rând, pentru locuitorii comunei.

Satul Piscărești nu dispune de iluminare stradală, apă potabilă de calitate, dar bugetul local nu dispune de resursele financiare necesare. Căutăm finanţatori pentru a rezolva şi aceste probleme.

Ce aş mai dori?  Oamenii comunei mele să fie sănătoşi, cu locuri bune de muncă, surse de venituri şi un trai demn. Familiile să fie integre, copiii să crească acasă alături de părinţi, fiindcă avem mulţi copii orfani cu părinţi vii.

Şi mai am un credo: ai glorie nu atunci când nu greşeşti, dar atunci când cazi şi reuşeşti să te ridici.

Pentru conformitate, Tudor Iaşcenco

 

 

 

Distribuie

Lasă un răspuns