Compania Facebook a șters conturi, pagini și grupuri care diseminau dezinformări în Ucraina și Irak

Compania Facebook a șters 168 de conturi, 149 de pagini și 79 de grupuri care au publicat și diseminat conținut coordonat de dezinformare în Ucraina. Într-un comunicat de presă din 16 septembrie curent se menționează că, în total, pentru promovarea sponsorizată a dezinformărilor despre Ucraina pe aceste pagini și conturi au fost cheltuite aproximativ 1,6 milioane dolari americani. De asemenea, au fost șterse 76 de conturi, 120 de pagini, un grup, două evenimente și șapte conturi de Instagram pentru implicarea în diseminarea dezinformărilor coordonate în Irak.

Persoanele care stau în spatele transmiterii dezinformărilor despre Ucraina au folosit conturi false pentru a gestiona grupuri și o serie de pagini. Printre conturile și paginile șterse sunt: Znaj.uaPolitekaAkcentyHyser și altele. „Unele din aceste conturi și pagini și-au schimbat numele de-a lungul timpului pentru a disemina acest conținut și a îndrepta oamenii către site-uri din afara platformei care se prezentau ca instituții de presă”, se spune în comunicatul companiei Facebook. Totodată, s-a stabilit că este vorba de o campanie orchestrate: „Deși oamenii din spatele acestei activități au încercat să-și ascundă identitățile, evaluarea noastră a arătat că această activitate este legată de Pragmatico, o firmă de PR din Ucraina”. Pe aceste pagini și conturi au fost postate inclusiv dezinformări despre alegerile din Ucraina.

Cei de la Facebook au descoperit că pentru campaniile de promovare a dezinformărilor au fost cheltuite aproximativ 1,6 milioane de dolari americani, prin reclame și conținut sponsorizat în Facebook și Instagram.

Pagini și grupuri din Ucraina care au fost șterse de Compania Facebook

Jurnalista portalului ucrainean Stopfake.org, Maria Zhdanova, a declarat pentru Stopfals.md că fenomenul dezinformării prin intermediul rețelelor sociale a luat amploare în ultimii ani în Ucraina. „Multe pagini servesc pentru a induce în eroare cititorii despre unele probleme și evoluții politice. Aceste pagini de falsuri au fost deosebit de active înaintea alegerilor. De asemenea, sunt create grupuri și pagini pseudo-patriotice pentru a răspândi dezinformări”, afirmă Maria Zhdanova.

Facebook a acționat și în Moldova

Reamintim că Facebook a întreprins acțiuni similare și în Republica Moldova și România. Înainte de alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, a fost  publicat un comunicat, prin care se anunța că au fost blocate 168 de conturi și 28 de pagini Facebook, dar și 8 conturi Instagram care, de fapt, erau o combinație dintre conturi false și adevărate, create special pentru a induce în eroare utilizatorii. Potrivit comunicatului, angajați fostei guvernări ar fi fost implicați în diseminarea informațiilor false de pe conturi și pagini obscure.

În România au fost șterse pagini și conturi legate de PSD

În martie 2019, Facebook a șters și 4 pagini, 26 de conturi și un grup din România. Din comunicatul oficial al companiei aflăm că „Administratorii paginilor și cei care creaseră conturile postau, în mod obișnuit, articole politice și știri locale, semnate sub un nume fals, prin care susțineau Partidul Social Democrat”.

În opinia directoarei executive a Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI) din România, Cristina Lupu, la momentul actual, fenomenul paginilor și conturilor false de Facebook în România nu are o magnitudine ca în Ucraina, însă există suficiente indicii că acest fenomen se va amplifica: „Urmează trei runde de campanie electorală în România și sunt convinsă că numărul paginilor false va crește, deoarece pare să fie o metodă eficientă de a dezinforma și manipula cetățenii. Cei care creează aceste pagini plătesc conținut sponsorizat. Astfel, paginile-fantomă ajung la mulți oameni, foarte ieftin. Dacă până acum dura mult și era foarte scump să desfășori campanii de dezinformare, acum iată că ai nevoie doar de puțin timp și de sume relativ modeste”. Cristina Lupu menționează că Facebook a impus noi reguli, iar cei care plătesc conținut politic sunt obligați să îl marcheze și să ofere date de identificare. Totodată, ea îi îndeamnă pe cititori și internauți să fie mult mai atenți la informația diseminată în rețelele sociale. „Pe lângă regulile pe care le impun companiile social media, fiecare dintre noi ar trebui să își dezvolte niște „anticorpi” la dezinformare. Să se uite cu atenție la informațiile pe care le consumă și să-și trezească acel simț critic care să îl ajute să nu cadă în capcană. Fie că ne place sau nu, avem răspunderea informațiilor pe care le consumăm”, a conchis directoarea CJI România.

Lilia Zaharia

Stopfals.md

Acest articol a fost realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene în cadrul proiectului

„Diminuarea efectelor manipulării şi a informației false prin educarea consumatorilor de produse media din Moldova”. Conținutul acestuia este responsabilitatea exclusivă a Asociației Presei Independente (API) și nu reflectă neapărat opinia Uniunii Europene.

 

 

Legenda foto: Pentru campaniile de promovare a dezinformărilor au fost cheltuite aproximativ 1,6 milioane de dolari americani

Sursa foto: Depositphotos.com

Distribuie

Lasă un răspuns