Cine şi cum luptă pentru Unire la Bucureşti şi la Chişinău

Președintele Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, deputatul Constantin Codreanu, originar din R. Moldova, a prezentat recent, de la tribuna Camerei Deputaţilor, o declaraţie politică în care a enumerat 10 soluții care trebuie să fie implementate în beneficiul cetățenilor din Republica Moldova şi care, în viziunea parlamentarului, ar grăbi procesul de reunire a acesteia cu Patria-mamă.

Potrivit dlui Codreanu, prima soluţie ar fi deblocarea procesului de redobândire de către locuitorii din stânga Prutului a cetățeniei române. Asta se poate face prin “mărirea numărului de membri ai Comisiei pentru cetățenie a Autorității Naționale pentru Cetățenie în funcție de fluxul de dosare înregistrat”. Totodată trebuie deblocat procesul de recunoaştere a diplomelor medicilor basarabeni. “Este inacceptabil să limităm dreptul de a profesa pe teritoriul României cetățenilor români din Republica Moldova, mai ales că există solicitări clare în acest sens”, menţionează deputatul.

Constantin Codreanu pledează pentru crearea unei instituţii “De exemplu “Fondului Moldova”) “prin care România să acorde sprijin financiar direct comunităților locale din Republica Moldova. Finanțarea prin intermediul Guvernului de la Chișinău s-a dovedit a fi o mare greșeală. Fie că vorbim de fonduri condiționate de apartenența politică a primarilor și a președinților de raioane, fie că vorbim de cheltuieli exorbitante care apar în devizele de cheltuieli ale proiectelor implementate, este clar că vorbim de fonduri gestionate deficitar”.

O altă soluţie ar fi dublarea bugetului Ministerului pentru Românii de Pretutindeni ca acesta “să poată sprijini proiectele implementate în Republica Moldova pentru păstrarea și promovarea identității românești”.

“România trebuie să condiționeze acordarea oricărui sprijin financiar pentru Republica Moldova de restituire a proprietăților Mitropoliei Basarabiei a Bisericii Ortodoxe Române și reabilitarea cimitirelor de onoare ale eroilor români de pe celălalt mal al Prutului”, susţine deputatul Constantin Codreanu.

În condițiile în care numărul estimat de cetățeni români în Republica Moldova depășește pragul de 800.000, este clar că avem nevoie de o atenție sporită pentru această componentă a corpului civic românesc. Sper că în următorul Parlament să avem 2 deputați și 1 senator aleși în Circumscripția electorală nr. 44 Republica Moldova pentru a asigura o și mai mare implicare a basarabenilor în viața politică românească. Din aceste considerente, în opinia dlui parlamentar, este absolut actuală crearea Ministerului pentru Relația cu Republica Moldova.

Constantin Codreanu mai consideră că, în contextul unei lipse crase de forță de muncă pe piața din România, românii din jurul granițelor ar trebui încurajaţi să se angajeze la muncă în România decât să se importe forță de muncă din Asia.

De asemenea, este absolut vital într-un spațiu media controlat în proporție de peste 80% de propaganda rusească, crearea Spațiului Informațional Comun România-Republica Moldova, remarcă în încheiere parlamentarul Constantin Codreanu în decalogul său pentru Republica Moldova.

Problemele notificate de dl Codreanu, în fond, nu sunt noi. Şi pentru soluţionarea acestora ar fi cazul să se zbată, în primul rând, formaţiunile politice pretins unioniste din R. Moldova, mai ales cele care în ultimele trei decenii s-au tot perindat la guvernare. Din păcate, acestea mai mult au parazitat pe ideia Unirii şi prin acţiunile lor au compromis procesul de apropiere a malurilor Prutului. O dovadă în plus este şi înghesuiala pretendenţilor “unionişti” în campania de alegere a primarului de Chişinău. Din cei 19 candidaţi înregistraţi în cursa electorală, cel puţin jumătate se declară pro-unionişti. Au fost mai multe apeluri la unificarea forţelor, înaintarea şi susţinerea unui candidat comun, care să dorească şi să poată realiza aspiraţiile pro-române şi pro-europene ale celor 800 mii de cetăţeni români din R. Moldova. Dar partidele şi unioniştii noştri au preferat şi de data aceasta să pună rânza personală mai presus de interesele naţionale. Deşi toţi, sunt aproape convins, cunosc sau cel puţin ar trebui să cunoască istoria cu bolovanul din Povestea Moş Ion Roată şi Unirea.

Tudor Iaşcenco

Distribuie

Lasă un răspuns