Cimitirul militarilor români din Slobozia-Horodişte are şansa să fie reamenajat

În numărul din 28 martie 2008, în articolul Un cimitir uitat, CUVÂNTUL informa cititorii despre istoria unui cimitir care, deşi situat în curtea bisericii din s. Slobozia-Horodişte, raionul Rezina şi în care zac osemintele unui grup de ostaşi români căzuţi în luptele celui de-al Doilea Război Mondial în vara anului 1941, se afla într-o delăsare totală.

 

Cum a fost reconstituită istoria cimitirului

Serafim Nour, pe atunci primar al comunei Horodişte, a solicitat redacţia să-i ajute la reconstituirea istoriei acestui cimitir, scoaterea din anonimat a numelor persoanelor înhumate acolo. „Dacă am reuşi aceste lucruri, poate s-ar găsi doritori şi resurse financiare pentru reamenajarea cimitirului”, spunea Serafim Nour.

Un sătean, Nicolae Maftei, cu care ne-am întâlnit împreună cu primarul Nour, ne-a povestit că, în iulie 1941, un detaşament de ostaşi români în frunte cu un subofiţer, au căzut în timp ce încercau să treacă Nistrul lângă s. Ţâpova.  Preotul Aurel Trandafir din Slobozia-Horodişte, care era şi învăţător la şcoala din sat, a mobilizat sătenii cu câteva căruţe, au adus de pe malul Nistrului corpurile ostaşilor şi le-au înhumat cu toate onorurile în curtea bisericii din localitate. Un meşter din sat, Timofei Caraman, a făcut o Troiţă din lemn, după proiectul preotului A.Trandafir, care, conform obiceiului creştin, a fost instalată la intrarea în cimitir, iar alţi meşteri din partea locului au cioplit din piatră 16 cruci, instalate pe morminte, cimitirul fiind împrejmuit cu un gard din piatră. La fiecare cruce era câte o tăbliţă cu numele celui înmormântat, lista eroilor era scrisă şi pe Troiţă. Atâta timp cât preot în sat a fost Aurel Trandafir, cimitirul era întreţinut în ordine perfectă, eroii erau permanent pomeniţi la slujbe. În 1944 însă preotul s-a refugiat în România şi cimitirul a fost dat uitării. Cineva chiar a luat două cruci şi le-a instalat pe alte morminte în cimitirul satului, ne-a spus moş Nicolae.

Cu concursul parlamentarului român Petru Movilă, redacţia a ajuns atunci la Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor din România, directorul căruia, dr. Cristian Scarlat, peste câteva zile, ne-a pus la dispoziţie lista militarilor români înhumaţi în cimitirul din Slobozia-Horodişte, menţionând că Oficiul este disponibil pentru a sprijini eforturile celor implicaţi în restabilirea şi reamenajarea cimitirului.

 

Dacă este vrere, orice iniţiativă are sorţi de izbândă

Ulterior, redacţia, dar şi primarul Nour, au făcut mai multe încercări de a realiza această intenţie, dar fără rezultate concrete. Dumnealui a menţionat că după elaborarea proiectului de reamenajare s-a adresat în repetate rânduri şi la autorităţile raionului Rezina. De fiecare dată însă i se răspundea că nu-s bani.

Între timp problema a ajuns în vizorul preşedintelui Asociaţiei veteranilor de război 1992 Tiras-Tighina, colonelul Anatol Caraman. Şi sâmbătă, 07 septembrie 2019, Serafim Nour ne-a invitat la Slobozia-Horodişte, să asistăm la instalarea şi sfinţirea noii Troiţe – primul pas concret pe calea reamenajării cimitirului ostaşilor români. Anatol Caraman a venit însoţit de un grup mare de combatanţi, membri ai Asociaţiei veteranilor de război 1992 Tiras-Tighina, dar şi o delegaţie solidă de reprezentanţi ai Filialei Asociaţiei Naţionale a Cultului Eroilor Regina Maria din oraşul Vălenii de Munte, judeţul Prahova, în frunte cu colonelul Moise Nicolae, preşedintele filialei şi ai Filialei Prahova a Societăţii Culturale Bucureşti-Chişinău, alte personalităţi din România. Au venit să demonstreze că dacă este vrere, orice iniţiativă are sorţi de izbândă.

Solicitat să motiveze implicarea sa şi a Asociaţiei veteranilor de război 1992 Tiras-Tighina în soluţionarea problemei de la Slobozia-Horodişte, Anatol Caraman ne-a relatat: „Asociaţia noastră este o organizaţie patriotică, pro românească şi naţională. Ne implicăm în diverse acţiuni de cultură, artă ce ţin de istoria naţională a neamului şi pământului nostru. Un cimitir al militarilor români este prin definiţie un obiectiv de importanţă naţională, o parte a istoriei, culturii noastre. În 1941 soldaţii români, la ordinul mareşalului Ion Antonescu, au trecut Prutul ca să elibereze Basarabia, o parte istorică a României Mari. Ei au încercat să repare marea tragedie, consecinţele Pactului Molotov-Rebbentrop şi au căzut la datorie. Am ajuns aici datorită locotenent-colonelului Nour Simion, care s-a adresat după ajutor mai multor structuri din Republica Moldova şi România. Noi, în comun cu Asociaţia Cultul Eroilor din România, am decis să ne implicăm concret în reamenajarea acestui cimitir. Toate lucrările care s-au executat până acum – noua Troiţă, fundamentul pentru aceasta etc. au fost făcute cu eforturile şi cheltuiala mea, a colonelului Moise Nicolae şi meşterului popular Ciprian Dumitru. Vom face aşa ca acest cimitir să aibă în viitor un aspect european, modern,  păstrând totodată toate elementele lui iniţiale, am în vedere crucile, gardul, toate celelalte detalii”, a remarcat dl Caraman.

Domnia sa a mai adăugat că la lucrările de amenajare a cimitirului, construirea platformei pentru noua Troiţă a fost ajutat mult de sătenii Anatolie şi Taisia Popa, Ion şi Silvia Duca, Andrei Climenco, Vera Cimbir, Taisia Zgurean, Ludmila Păvălache, Zinaida Sârbu ş.a., care în timpul ceremoniei de sfinţire a Troiţei au fost menţionaţi cu diplome ale Asociaţiei.

 

Contribuţia fraţilor români

Delegaţia din România a adus cu sine Troiţa, care în câteva minute a fost instalată de către colonelul Anatol Caraman şi executorul ei, Ciprian Dumitru.

Ceremonia de sfinţire a Troiţei a fost o acţiune extrem de emoţionantă. După intonarea imnurilor de stat ale României şi Republicii Moldova, preotul-paroh al comunei Horodişte, Vitalie Rusu, a săvârşit serviciul divin de sfinţire a Troiţei, urmat de mai multe luări de cuvânt.

Colonelul Moise Nicolae, preşedintele filialei Asociaţiei Naţionale a Cultului Eroilor Regina Maria din oraşul Vălenii de Munte a remarcat: „Asociaţia Regina Maria a fost înfiinţată în 1919, iar  Filiala de la Vălenii de Munte a acestei Asociaţii a fost fondată acum 20 de ani. Una din activităţile noastre este legată de restabilirea şi menţinerea în ordine a cimitirelor militarilor români, inclusiv celor din afara hotarelor României, de cinstirea memoriei eroilor căzuţi la datorie. Am fost de mai multe ori la cimitirele militarilor români de la Ţiganca, Mana, Cania din R. Moldova. Acum cinci ani am mai vizitat Slobozia-Horodişte împreună cu dl Caraman şi am rămas impresionaţi de acest cimitir. Împreună am ajuns la concluzia că noi vom face o Troiţă în locul celei vechi, pe care s-o instalăm aici. Astăzi, împreună cu autorul ei, meşterul popular Ciprian Dumitru, şi alţi reprezentanţi ai Asociaţiei noastre, altor organizaţii patriotice româneşti, am adus şi instalat Troiţa făcută de sculptorul Ciprian Dumitru şi donată dezinteresat satului Slobozia-Horodişte, pe care este încrustat şi citatul Reginei Maria: „Cinste eroilor neamului”. Cu această ocazie am adus aici şi trei săculeţe cu pământ de la trei cimitire militare din România: Vălenii de Munte, Ploieşti şi Buzău. vom planta în memoria eroilor şi un stejar – copacul simbol al virtuţii militare la români. Suntem un grup de membri ai asociaţiei – ofiţeri, subofiţeri, activişti. Vom lăsa în biserică şi un document care atestă numele eroilor înmormântaţi aici, dar şi a cetăţenilor care s-au evidenţiat la lucrările de reamenajare a cimitirului”.

 

Troiţa – o donaţie a meşterului popular Ciprian Dumitru

Sculptorul Troiţei, meşterul popular Dumitru Ciprian, din oraşul Pătlagine, judeţul Buzău, ne-a relatat: „Eu am executat mai multe lucrări pentru Cultul Eroilor, care, se vede, că le-au plăcut domnilor Caraman şi Moise şi dumnealor mi-au propus să fac şi această Troiţă. Împreună am ales varianta respectivă, care să conţină şi elementul creştin, şi cele de simbolistică naţională. De exemplu, cele două cruci mici pe din părţi reprezintă şi două lumânări, care vor arde simbolic atât cât va fi aici această Troiţă, sau viţa de vie cu ulciorul ca simbol al spaţiului românesc şi element creştin. A fost o dorinţă mai veche de a ajunge cu lucrările mele şi peste Prut, unde au vărsat sânge militarii noştri. Este o donaţie a mea satului Slobozia-Horodişte. Apropo, şi unul din bunicii mei a luptat în acel război şi, spre fericire, a scăpat şi s-a întors acasă”.

Inginerul Ursu Neculai, preşedintele filialei Prahova a Societăţii culturale Bucureşti-Chişinău a vorbit despre contribuţia organizaţiei în instruirea şi educaţia a sute de copii moldoveni, inclusiv din regiunea transnistreană, în instituţiile româneşti; despre relaţiile strânse cu Asociaţia veteranilor războiului 1992 Tiras-Tigina, menţionând că, alături de cele 100 de drapele româneşti donate acestei Asociaţii în anul Centenarului Marii Uniri, a mai adus cu ocazia evenimentului de la Slobozia-Horodişte încă o sută de tricolore, dar şi un pom de stegar, care să fie plantat în cimitirul eroilor.

Un discurs extrem de emoţionant şi înălţător despre credinţă, patriotism şi rolul profesorilor, combatanţilor războiului de la Nistru din 1992, în altoirea acestor calităţi la generaţiile următoare, despre necesitatea păstrării veşnic vii a memoriei eroilor neamului, dar şi cauzei reîntregirii neamului românesc a prezentat colonelul în rezervă Mihai Focşa. Cu multă atenţie au fost ascultate şi cuvântările altor oaspeţi din România şi participanţi la eveniment din R. Moldova.

În încheiere profesorii şi elevii şcolii primare din Slobozia-Horodişte au prezentat un program literar-muzical. Apoi organizatorii evenimentului au invitat lumea la o masă de pomenire.

Autorităţile publice ale comunei Horodişte n-au participat la eveniment.

 

Tudor Iaşcenco

Distribuie

Lasă un răspuns