Ce trebuie să cunoşti despre Duminica Mare

Pe 16 iunie creștinii ortodocşi vor sărbători Duminica Mare, adică Pogorârea Duhului Sfânt peste Sfinţii Apostoli sau Cincizecimea, numită în popor şi Rusaliile, unul dintre marile praznice împărăteşti ale Mântuitorului, eveniment pe care ni-l istorisesc Faptele Apostolilor şi cu care se încheie descoperirea faţă de lume şi de creaţia lui Dumnezeu.

În Vechiul Testament, Rusaliile sunt, la început, o sărbătoare agricolă de bucurie a evreilor, în care se oferă pârgă din roadele pământului (Ex 23, 16; Num 28, 26; Lv 23, 16), numită și „Sărbătoarea săptămânilor” Șavuot (Ex 34, 22; Lv 23, 15). Mai târziu, ajunge o aniversare a Legământului, care fusese încheiat la 50 de zile de la ieșirea din Egipt (Ex 19, 1-16).

Și Rusaliile creștine au legătură cu Legământul, fiind o sărbătoare a încheierii lăuntrice a Noului Legământ al harului și iubirii, prin coborârea Sfântului Duh.

Sărbătoarea cade întotdeauna la zece zile după Înălţare sau la 50 de zile după Paşti, când a avut loc evenimentul sărbătorit şi când evreii îşi serbau şi ei praznicul Cincizecimii. Când Duhul Sfânt s-a pogorât peste apostoli, aceştia au devenit „preaînţelepţi”, fiind umpluţi de „lumina, râvna şi toate harurile dumnezeieşti”. Abia după acel moment, ucenicii Domnului au ieşit în toată lumea, săvârşind minuni, întorcând pe păgâni de la închinarea idolilor, aducând la credinţă de la oameni simpli la împăraţi. Începutul a avut loc chiar în acea zi a Pogorârii Duhului Sfânt, când, în urma predicii apostolului Petru, 3.000 de „suflete” au crezut în Hristos, alcătuind prima comunitate creştină.

Frunza este simbolul acestei sărbători. Frunza este un simbol al flăcării, al luminii, pentru că în ziua Cincizecimii s-a pogorât Duhul Sfânt în chip de limbi de foc asupra sfinţilor ucenici şi apostoli şi i-a înzestrat cu darul Sfântului Duh pentru a propovădui şi pentru a-şi aşeza cultul divin.

Sărbătoarea încununează perioada pascală, iar vecernia începe cu rugăciuni de plecare a genunchilor. De la Paşti până la Duminica Mare, creştinii nu au îngenunchiat la rugăciuni. În această zi, creştinii sunt îndemnaţi să meargă la biserică, pentru că, odată cu Pogorârea Sfântului Duh, vor acumula putere şi armonie sufletească.

Duminica Mare este bogată în tradiţii ce trebuie respectate cu sfinţenie. Un semn caracteristic al Duminicii Mari este împodobirea cu ramuri verzi de nuc, tei, frasin a stâlpilor de la porți, ușilor și ferestrelor casei și a icoanelor. Flori de corovatic, cimbrișor sunt aşternute în toată casa. Unele crenguțe sunt duse la biserică și sfințite, după care se păstrează cu mare grijă la icoane, până la Sânziene, de unde sunt apoi luate și aruncate în curte mai ales când plouă cu piatră.

În localitățile din întreaga țară oamenii merg la biserică unde se oficiază slujbe pentru pomenirea morților, iar apoi femeile merg pe la rude și dau de pomană, la fel ca în ziua de Paşti sau de Blajini. Pe pomeni se pun crenguțe cu cireșe, trandafiri, mintă, cimbru. Din amintirile bătrânilor, se știe că pe vremuri buruienile de la Duminica Mare se duceau la râu și se stropeau cu apă, după care se dădeau la vite pentru a le feri de boli.

La o săptămână după Duminica Mare, seara după ce asfințește soarele ori luni dimineaţă înainte de răsărit, gospodarii scot și adună la un loc toți frunzarii și iarba din case, pe care le duc la râu. Udarea frunzarilor este însoțită de urări de tipul „Să ploaie, Să se facă pâinea, Să fim sănătoși, Și la anul de ziua aceasta!” Se crede că se dau frunzarii pe apă pentru „că ies Rusaliile”, „să se ducă fetele”.

Cuvântul Rusalii provine din latinescul „rosalia”, care simbolizează sărbătoarea trandafirilor, dar reprezintă şi fetele împăratului Rusalim, despre care se credea că aveau puteri magice şi seduceau oamenii, pedepsindu-i pe cei care nu le respectau. În credinta populară, Rusaliile sunt spiritele morţilor numite în popor iele sau zâne rele care, după ce au părăsit mormintele la Joimari şi au petrecut Paştile cu cei vii, refuză să se mai întoarcă în locurile lor de sub pământ şi încep să facă rele oamenilor.

În sâmbăta Rusaliilor creştinii împart vase împodobite cu flori şi cu un colac deasupra, pentru pomenirea morţilor. În duminica Rusaliilor, se împart farfurii frumos împodobite pentru vii.

Există superstiţia că aceste spirite stau pe lângă izvoare şi pot să ia minţile oamenilor şi să-i îmbolnăvească. În multe localităţi basarabene, în această zi sunt curăţite şi sfinţite fântânile, izvoarele.

Ce nu trebuie să faci de Rusalii

  1. Să nu mergi la scăldat în ziua de Rusalii, fiindcă este pericol mare de înec!
  2. Să nu lucrezi, fiindcă atragi asupra ta mânia Rusaliilor.
  3. Să nu te urci în arbori sau în locuri înalte şi nici să călătoreşti departe de casă.
  4. Să nu se certe nimeni, căci e luat de iele.
  5. De Rusalii, dar și 9 săptămâni după, nu se mai culeg ierburi de leac.
  6. Dacă în noaptea de Rusalii vei dormi sub cerul liber sau dacă te vei duce la fântână, vei cădea sub puterea ielelor.

Colaj din surse Internet

 

 

Distribuie

Lasă un răspuns