Ce facem cu pungile din plastic? Când și cum pot fi înlocuite

29Anual, un cetățean din Moldova utilizează circa 140 de pungi din plastic. La nivel de republică, această cifră este de 420 de milioane de pungi. Deși nu este ecologic, iar utilizarea acestora provoacă daune mari mediului și sănătății umane, oamenii nu renunță la acestea. Pe de altă parte, tot mai multe inițiative de promovare a alternativelor capătă popularitate, asta în timp ce legislația Republicii Moldova devine din ce în ce mai intolerantă față de utilizarea pungilor din plastic. Cei care sunt angajați deja în astfel de inițiative ne-au spus că, deși pare complicat, nimic nu este imposibil.

În ultima perioadă există tot mai multe organizații și campanii care încearcă să promoveze alternativele pentru plastic. Una dintre acestea este și inițiativa a patruzeci de voluntari australieni care și-au propus să elimine plasticul din viața lor timp de o lună. Prima încercare au făcut-o în luna iulie 2011. Acum inițiativa lor s-a transformat în The Plastic Free July. Aceasta a fost adoptată în 85 de țări și a adunat în jurul său 36.000 de persoane. Printre acestea se numără și Doina. De obicei, oamenii după ce fac parte din asemenea proiecte sau campanii înțeleg de ce este important să găsească alternative pentru plastic.

După ce a trecut prin experiența Plastic Free July a înțeles că există alternative eco pentru plastic. Astfel, a schimbat pungile din plastic pe cele din pânză, care de altfel sunt și mai econome, deoarece pot fi reutilizate de fiecare dată când procuri diverse produse. Pe lângă pungile din plastic, a schimbat și unele produse alimentare în funcție de ambalajul acestora. De exemplu, optează pentru acele produse care sunt ambalate în hârtie. O altă schimbare a făcut-o și la sticla pentru apă, – acum nu mai are una din plastic, ci din metal, care poate fi reutilizată.

De ce este important să renunțăm la pungile din plastic?

Andrei Isac, expert de mediu, ne spune că pungile din plastic au mai multe efecte negative, iar acestea se înregistrează pe parcursul întregului proces de producere, transportare, comercializare, utilizare și înhumare. În urma acestora, se produce poluarea fizică, chimică și estetică a mediului (aer, sol și apă). Totodată, un efect negativ se răsfrânge și asupra florei și faunei. În consecință, toate la un loc dăunează asupra mediului de trai al omului – care, de fapt, și este sursa principală și unică a poluării.

Isac ne spune: „În Moldova nu mai este complicat să găsești alternative – pungi de bumbac, de hârtie și de alte materiale reciclabile deja sunt accesibile. Din experiența personală, o pungă de bumbac poate fi utilizată de repetate ori timp de 10-15 ani”.

De asemenea, Isac a mai adăugat că populația nu e gata sau e indiferentă, iar pentru a soluționa această problemă este necesar ca cetățenii să renunțe la pachete/pungi de unică folosință, utilizând alternativele. Guvernul, la rândul său, trebuie să promoveze stimulente economice pentru promovarea alternativelor existente, interzicerea producerii și importului, și penalități semnificative pentru încălcarea legislației de mediu.

5

Utilizarea pungilor din plastic, în cifre

Conform unui raport făcut de The New Plastics Economy, utilizarea plasticului în UE a crescut de douăzeci de ori în ultimii cinzeci de ani, iar pentru următoarele decenii se așteaptă ca volumul să se dubleze. În doar opt ani, un cetățean al UE a produs 15,1 milioane de tone de ambalaj plastic. Totodată, 95% din valoarea materialului plastic este pierdută și doar 32% din acesta ajung în sistemele de colectare. Cele 95% pot fi echivalate cu aproximativ 80-120 miliarde de dolari.

În Republica Moldova, anual se utilizează aproximativ 420 de milioane de pungi, ceea ce înseamnă aproximativ 140 de pungi din plastic pe an pe cap de locuitor. Chiar dacă avem alternative, acestea sunt mai puțin utilizate.

Cei de la Ministerul Mediului ne spun că nu au făcut nicio investigație să vadă ce cantitate de pungi se vând în Republica Moldova.

Alternative pentru pungile din plastic în Moldova

Pungile din plastic pot fi înlocuite. Alternative pentru acestea se găsesc și în Moldova.

6

Pungile/plasele/gențile din material textil au un avantaj deosebit. Acestea, odată ce au fost procurate, pot fi reutilizate de foarte multe ori, adică produc o economie seminficativă, iar timpul de degradare a materialului este mult mai mic decât al plasticului.

O altă alternativă sunt pungile din plastic biodegradabil, care conțin aditivi biodegradabili sau pungile refolosibile din diverse materiale/produse cum ar fi amidonul, resturile din mere.

De asemenea, ca alternativă avem și pungile din hârtie, care în ultima perioadă sunt mai des utilizate.

Alternative: Pungile din material textil

Anastasia produce pungi ecologice încă de pe băncile facultății și consideră că acestea sunt o alternativă foarte bună pentru sacoșele de polietilenă.

Ideea de a picta pungile ecologice a apărut încă în anul 2014, atunci când am participat la concursul de start-up din universitatea mea. Echipa mea a propus ideea cu gențile eco și noi am luat locul trei în competiție”, ne povestește Anastasia.

IMG_20170827_105332

IMG_20171104_130621

IMG_20171204_163720

Produsele sale sunt confecționate din material ecologic, reciclat, inofensiv, care nu dăunează omului și mediului înconjurător.

Pentru mine Pangea înseamnă mai mult decât genți ECO. Sunt o nouă filosofie, un nou mod de viață, o geantă rațională, care privește în viitor”, ne mărturisește Anastasia.

Prețurile variază între 50 și 300 de lei, în funcție de desenul care urmează să fie aplicat pe pungă și alte detalii precum mărimea pungilor și timpul de lucru asupra acestora.

Anastasia mai spune că aude din ce în ce mai des în supermarkete: „Nu! Sacoșă nu trebuie” și asta o bucură foarte mult, deoarece oamenii încep a conștientiza problema.

Este timpul să se schimbe! Dacă vrem să trăim într-un loc mai curat și mai frumos, trebuie să începem cu noi înșine. Obiceiurile bune vor face lumea un loc mai bun!

DSC_0859

IMG_20170824_113606

IMG_20171116_130240

Dacă pungile din material de mărimi mai mari le găsim mai ușor, cu atât mai mult că magazinele au fost obligate să ofere alternativă la pungile din plastic, atunci pungulițe pentru produsele alimentare mai mici găsim cu mult mai greu. Totuși, există o alternativă și pentru acestea. Green UP Mom este o comunitate de mămici, care a produs pungi ecologice din pânză de diverse dimensiuni și pentru diferite alimente. Printre produsele realizate de această comunitate găsiți coșuri și saci textili pentru pâine, saci pentru haine, saci pentru păstrarea ierburilor și a cerealelor, huse pentru boluri de salate, torbe pentru cumpărături și multe alte produse.

O altă alternativă pentru pungile din plastic sunt cele din hârtie. În Moldova, găsim mai multe companii care produc asemenea produse. În mare parte pungile din hârtie pot fi găsite în magazine sau diferite magazine, deoarece companiile care produc pungi de hârtie fac acest lucru pentru comenzi mai mari. Svetlana Bolocan, șefa direcției de prevenire a poluării și managementul deșeurilor din cadrul Ministerului Mediului, ne spune: „În ultimul timp, oamenii tind să-și ofere produsele puse pe piață într-un ambalaj de hârtie, acesta fiind și mai ecologic, dar și estetic arată mai bine”.

Ce spune legea care interzice comercializarea pungilor din plastic în Moldova

Pe 7 iulie, 2017, a fost votat în lectură finală proiectul de lege privind interzicerea pungilor din plastic. Potrivit proiectului, utilizarea și comercializarea pungilor din plastic de unică folosinţă de către unităţile comerciale cu amănuntul se va amenda de la 100 la 150 de unităţi convenţionale pentru persoanele fizice. În același timp, amenzi în valoare de la 100 la 200 de unităţi convenţionale sau în mărimea valorii produsului respectiv, dar nu mai puţin de 200 de unităţi convenţionale se vor aplica persoanelor juridice.

Retragerea de pe piață a pungilor din plastic va fi făcută treptat. Astfel, administratorii unităților comerciale vor avea la dispoziție patru ani să se conformeze legii. Pentru unităţile comerciale ambulante, magazine, mobile, staţionare provizorii, legea va fi aplicată începând cu anul 2020. Pentru unităţile comerciale cu suprafaţă medie şi mică stipulate, legea va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2019.

Din 2017 nu se mai permite distribuirea gratis a pungilor din plastic în magazine, cu excepția pungilor care sunt foarte subțiri. Svetlana Bolocan, șefa direcției de prevenire a poluării și managmentul deșeurilor din cadrul Ministerului Mediului spune: „Legea avea scopul de conștientizare a populației pentru a micșora cantitățile de procurare, pentru că până atunci pungile se dădeau majoritatea gratis”.

Deși unele unități comerciale folosesc deja ambalaje reciclabile, momentan, Ministerul Mediului nu are planificate unele acțiuni care ar veni cu un control asupra acestora. Cei de la Minister spun că acțiunea dată nu intră în competența lor.

Ceea ce vine ulterior este legea comerțului prin care, prin modificarea unui articol va fi restricționată, din 2019, plasarea pe piață a pungilor din plastic. Acum, suntem în perioada de trecere cu conștientizare. De asemenea, în proces de promovare este și baza legii deșeurilor  – un proiect de regulament privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, care impune cerințe față de toate tipurile de ambalaje, inclusiv pungile”, mai adaugă Bolocan.

De cealaltă parte, Andrei Isac menționează: „Interzicerea distribuirii gratuite nu a schimbat nimic – doar a adus profit suplimentar rețelelor de magazine, care anterior includeau aceste pungi în prețul mărfurilor (printre procentele pe care ei le adăugau la prețul mărfii primite de la producător/intermediar), dar acum pot să le vândă deschis. Atâta timp cât prețul lor e comparabil de mic cu pungile eco, nu se va schimba nimic”.

Exemple din statele UE care pot inspira Moldova

În țările UE, lupta cu pungile din plastic a început de mult, prin urmare, mai multe dintre acestea au încercat prin diferite strategii să micșoreze consumul de pungi din plastic. Irlanda este prima țară din lume care a introdus suprataxarea. Astfel, o pungă din plastic a ajuns să coste 15 eurocenți, fapt care a micșorat utilizarea acestora cu 90%. După introducerea suprataxării, numărul pungilor din plastic pe cap de locuitor a scăzut de la 328 la 21.

O altă țară care a încercat să combată această problemă este Franța. Pe lângă interzicerea pungilor din plastic în unele zone ale țării și taxe mari pentru alte zone, unii producători din Franța au  introdus utilizarea pungilor gratuite din hârtie fabricată din resturi de mere.

În Germania o pungă din plastic costă în jur de 50 de cenți. În același timp, magazinele care oferă pungi din plastic trebuie să plătească o taxă de reciclare. Astfel, 98% din toate ambalajele din plastic sunt eliminate în sistemul de reciclare din Germania.

Autor: Elena Baranov

Distribuie

Leave a Comment