Cât de putred este statul în care trăim ori De ce a rămas fără ecou denunțul lui Streleț?

 

Am dat zilele acestea în arhivă peste un interviu. A fost publicat prin februarie 2016 în săptămânalul Timpul. Protagonistul este Valeriu Streleț, pe atunci încă președinte interimar al PLDM și deja fost prim-ministru al Republicii Moldova. Valeriu Streleț a fost destituit la 30 octombrie 2015 de către alianța duală PDM-PL. Să nu se uite că atunci Ghimpu era convins că, eliminând PLDM-ul din ecuație, toate oasele de la masa PDM-ului îi vor fi aruncate doar lui. Este visul dintotdeauna al câinelui devotat, cum se arăta atunci Ghimpu în toate (a)facerile PDM.

Am depozitat articolul pentru că am văzut foarte multe similitudini în cele declarate de Valeriu Streleț pe seama celor întâmplate cu partidul lui în noiembrie 2015 cu ceea ce s-a întâmplat cu Partidul Liberal Reformator în septembrie-noiembrie 2014. Atacuri oribile. Adevărat că în toamna anului 2014 la războiul declanșat împotriva Partidului Liberal Reformator a participat activ și PLDM, în alianță strânsă cu PDM. Nu știm ce rol a avut Streleț în conjurație, dar cunoaștem rolul lui Filat, și a doamnei Palihovici.

Palihovici, de exemplu a fost „învestită” de conducerea Plahotniuc-Filat să „prelucreze” viceminiștrii PLR. „Dârza și principiala” doamnă Guțu a căzut probabil pe seama lui Filat, căci a devenit foarte suspect de repede extrem de neîncrezătoare în șansele partidului care a ales-o co-președintă. Pentru că a promis integritate și intransigență.

Lui Plahotniuc i-au revenit o serie de miniștri PLR. „A lucrat” cu metodele lui specifice, de care vorbește și Streleț. Nu a avut prea mare succes, dar pe Budișteanu, ministrul tineretului și sportului l-a „jucat” cum a vrut: îl avea la cherem cu dosare puse la încălzit. Deci, împotriva PLR a fost aplicată o presiune concertată de șantaj, amenințări, corupere, plus factorul administrativ jucat câinește și excelent de Leancă, pe atunci „simplu prim-ministru”, aliatul de astăzi al lui Plahotniuc.

În interviul din Timpul dl Streleț face trimiteri prețioase pentru o eventuală anchetă la procedeele practicate de PDM împotriva PLDM:

„Imediat după declarația noastră din 4 noiembrie 2015 precum că nu vom negocia cu PD privind formarea unei noi majorități, deoarece acest partid este antieuropean și cu tentă totalitară, au început metodele de „convingere” a activiștilor noștri, de la care se cerea să semneze declarații de plecare din PLDM. Primele aluzii porneau de la funcția deținută de persoana vizată. Adică, dacă vrei să-ți păstrezi funcția, ești nevoit să pleci din PLDM și să faci declarații dure la adresa partidului. De regulă, însă, din câte am auzit de la unii colegi care au fost încercați de minte, oferta este mai complexă. Ți se plătește o sumă fixă și ți se asigură perspective de avansare în anumite funcții publice pentru tine sau apropiații tăi. Mai mult, dispui și de o remunerare lunară fixă, în funcție de loialitatea ta de mai departe față de ei. Acesta este un „pachet standard pentru persoane importante”.

Ceea ce relatează Streleț pentru cunoștința opiniei publice este nemaipomenit de grav. Niște instituții profesioniste și independente cum se pretinde că trebuie să fie Procuratura Generală și Centrul Național Anticorupție ar trebui să anunțe mobilizarea generală. Nu a existat nicio mișcare în acest sens normal. Mobilizarea nu a urmat nici după declarațiile spumoase ale lui Voronin pe același subiect al prețului de piață pe deputat în Parlamentul Republicii Moldova. Nu a existat deranj nici după ce în presă au transpărut știri de pe surse că președintele de atunci Nicolae Timofti a primit amenințări făcute pe seama copiilor săi, pentru refuzul de a-l desemna prim-ministru pe dl Plahotniuc.

Își închipuie lumea ce se întâmplă de fapt? Lucrătura PDM este curat uzurpare a puterii – cea mai gravă crimă statuată de Constituție. Nu vorbim despre o eventualitate, despre situații ipotetice. Vorbim despre o realitate înfăptuită cu șantajul, cu teancul de bani, cu amenințări de răfuială banditească pe copii – așa a „reușit” PD să aibă azi cei mai mulți primari „în țară”, cei mai mulți președinți de raioane „în țară”, cei mai mulți deputați în Parlamentul „din țară”. (Am luat țara între ghilimele pentru că sclavia politică care produce putere în afara procesului electiv liber și corect exclude termenul).

Am urmărit tentativa disperată, dar necesară, a Maiei Sandu de a sesiza direct Procuratura Generală pe faptul uzurpării puterii în stat de către Vlad Plahotniuc. Procuratura, instrumentul principal al sistemului cu care Plahotniuc și Partidul Democrat (Candu, Filip, Lupu, Diacov și alții) au uzurpat puterea în Republica Moldova a reacționat firesc, ca parte a sistemului antistatal și complice la faptul uzurpării.

Reacția nefirească vine de la ansamblul propagandistic al sistemului, de la cei care pretind că sunt jurnaliști și analiști. Unii dintre ei s-au ridicat atât de sus cu slujba încât au ajuns să ia în derâdere produsul profesiei lor originale. Am consemnat cu câtă adulație pentru stăpâni unii dintre ei au luat peste picior denunțul Maiei Sandu pentru faptul, atenție(!), că documentul este formulat „în baza unor decupări din ziare”, asta fiind „culmea penibilului”.

Am vrea să-i întrebăm pe acești foști colegi: dar decupările din ziare care sunt investigații pe fapte de corupție și de mare corupție, interviuri, de tipul celui vizat în acest material care conține un denunț extrem de grăitor al unui fost prim-ministru și președinte interimar de partid despre cazuri concrete care au avut loc în perioade concrete de uzurpare prin șantaj și corupere a puterii în stat, ce sunt?

În această atitudine cu adevărat penibilă găsim răspunsul la întrebarea pusă de noi în titlu: De ce a rămas fără ecou denunțul lui Streleț și alte multe alte denunțuri, dezvăluiri, investigații făcute prin intermediul presei și de presa însăși? Pentru că în acest stat putregaiul corupției a pătruns atât de adânc, încât unii procurori, judecători, deputați, miniștri și jurnaliști au fost desființați profesional. Ei au ajuns să trădeze legea, statutul și etica profesiei lor și au acceptat să facă serviciul uzurpatorilor, făcându-se complici cu ei.


Valeriu Saharneanu

Distribuie

Lasă un răspuns