Câșla, o vatră locuită de peste trei mii de ani

Locuitorii satului Câșla, una din cele mai modeste așezări din raionul Telenești (circa 300 de gospodării cu 900 de locuitori, o moşie de 1100 ha de pământ arabil, gimnaziu cu 87 de elevi și 14 pedagogi) au sărbătorit săptămâna trecută Hramul Bisericii din localitate și Ziua Satului. Programul festiv a întrunit câteva evenimente: inaugurarea unui ministadion cu teren artificial, darea în exploatare a unui castel de apă, un spectacol artistic de zile mari.

 

Una din cele mai vechi așezări din Moldova

Acest sat mic s-a aflat în componența diferitor primării (Zgărdești, Ghiliceni). Conform legendelor, el a fost înfiinţat în jurul unei stâni aflate pe drumul care unește Orheiul cu Iașii trecând pe valea râușorului Ciulucul Mic. La Câșla, așezată chiar la margine de Codru, se opreau peste noapte caretele și diligențele ca să nu fie prădate de haiduci. Arheologul Ion Hâncu remarca în una din lucrările sale că pe aceste locuri au fost identificate așezări încă cu 1200 de ani până la nașterea lui Hristos. Aici au fost găsite urme de case arse și obiecte din epoca bronzului. Alte două așezări au fost întemeiate în perioada Imperiului Roman, adică prin anii 106-105 după Hristos, iar un gorgan scitic indică prezența pe teritoriul satului a unei așezări nomade care ar fi apărut în anii 300 ai erei noastre. 

Actuala Câșlă a fost atestată documentar la 1803. La 1807 aici erau patru gospodării. Un secol mai târziu, la 1904 ”Dicționarul geografic al Basarabiei”, editat la București de către Zamfir Arbore, atestă aici 89 de case cu 773 de suflete de răzeși. Alt document, ”Anuarul învățământului” pentru anul 1933 menţionează, că la Câșla funcţiona o școală primară cu 90 de copii instruiți de doi învățători – Gheorghe Cucoș și Eugenia Corcodel.

 

Câșla, de la Olga Borș la Ion Borș

Câștigând masiv și alegerile locale din 2001, guvernarea comunistă a decis să revină la raioane și să formeze şi în multe sate mici primărie, motivând că astfel administraţia publică locală va fi mai aproape de oameni. În anul 2003 primară de Câșla a fost aleasă Olga Borș, directoarea gimnaziului din sat. Dumneaei a deţinut acest mandat trei legislaturi, adică până în 2015. Satul, ca şi toate localităţile din Moldova, se confruntă cu aceleaşi probleme legate de migraţie, lipsa locurilor de muncă, scăderea populaţiei etc., dar în această perioadă a fost reparat drumul central, clădirile gimnaziului și grădiniței de copii, apeductul, iar în anul 2007 primăria a obținut locul III în concursul republican ”Cea mai verde, mai salubră și mai amenajată localitate”. Olga Borș a mai intrat în istoria administraţiei publice locale şi ca deținătoare a patru premii anuale ”Inima de aur”, instituite de PPCD pentru primarii aleşi pe lista acestei formaţiuni.

Doamna Borş a concurat şi pentru al patrulea mandat, la alegerile din 2015, dar a fost devansată de  Ion Borș, patronul unei întreprinderi specializată în domeniul construcțiilor. Din spusele unor săteni, Ion Borș a venit cu un program care prevedea dezvoltarea infrastructurii localităţii, în primul rând aprovizionarea cu apă potabilă de calitate, o problemă foarte actuală or, apa din zonă conține o cantitate mare de amoniac de origine minerală; dar şi cu soluţii neordinare la alte probleme comunitare.  

Noul primar a adus o expediție geologică de la Chișinău, care a lucrat aici mai multe luni și a găsit apă de calitate în preajma școlii. De remarcat că, atât instalarea castelului de apă, cât și amenajarea noului ministadion s-au făcut cu cheltuieli minime din bugetul local, primarul găsind banii necesari la o fundație germană. Costică Macari, pensionar din partea locului, cu care am lucrat mulți ani împreună la gazeta raională din Telenești, spunea că schimbarea primarilor este un lucru inevitabil, precum după iarnă trebuie să vină primăvara.

 

La masa de hram – despre stereotipuri politice și depășirea lor 

Mulţi săteni au mers de dimineaţă la biserica satului, care poartă hramul Nașterii Maicii Domnului, unul din cele mai frumoase locașe de cult din zonă, edificat în 1932. Apoi au venit la inaugurarea ministadionului. La eveniment au participat ministrul Tineretului și Sportului Victor Zubcu şi deputatul Constantin Țuțu, reprezentanți ai cluburilor sportive din capitală și din centrul raional. Primarul Ion Borș a înmânat Diplome și Semne de gratitidine unor  entuziaști ai sportului din sat, precum Ion Moșneagu, Simion Chihai, Alexandru Moșneagu, care au înregistrat performanțe sportive pe parcursul anului curent, iar Victor Zubcu și Costantin Țuțu au dăruit mingi de handbal, de fotbal și au demarcat în mod simbolic un meci.  Elevii de la gimnaziul din localitate au prezentat un concert.

Manifestarea de hram de pe ministadion a fost moderată de către Valeriu Rusu, șeful Secției Cultură Sângerei, iar la concert a participat şi ansamblul de dansatori de la căminul de cultură din Cubolta, același raion, care a impresionat mult prezența. 

După solemnităţi oaspeţii au fost invitaţi la o masă de sărbătoare. Urarea lui Ion Ștefănaru, geologul care a găsit apă potabilă la Câșla a fost întreruptă de replica deputatului PDM Costantin Țuțu: ”Ce ai cu partidele!?”, replică care a provocat prezenţa la o discuție controversată asupra relațiilor dintre partidele de la guvernare şi administraţiile publice locale.

Tonul l-a dat Vasile Socolovschi, primarul de Mândrești, ales și el pe lista PDM:

”Guvernările de la 2001 încoace fac greșeli enorme când dau prioritate numai primăriilor unde primarii sunt aleși pe listele lor, ignorând primăriile conduse de reprezentanţi ai formaţiunilor din opoziţie. Este o situație anormală or, toți aleșii poporului vin cu lozinca asigurării bunăstării întregului popor. E timpul să vă deziceți de stereotipurile create de alții și să vă conduceți de concepte care ar genera armonie și nu dezbinare în societate. Şi la evenimentul de azi participă primari aleşi pe listele diferitor partide. Noi suntem primari ai localităţilor, nu ai partidelor, iar comunitățile ne judecă după fapte, nu după culoarea politică”, a remarcat primarul de Mândrești.

Discuția a fost întreținută și de către Ștefan Roșca, primarul de Zgărdești, Ale-xandru Tăburceanu, primarul de Chițcani, Ștefan Gore, consilier raional etc., care au remarcat că administraţia publică din raionul Telenești a depășit asemenea stereotipuri demult, aici instaurându-se relații de guvernare sănătoase inclusiv cu opoziția.       

Ziua satului la Câșla s-a încheiat cu un concert prezentat de către formația etnofolclorică ”Haiducii” din Capitală. 

În imagine: După serviciul divin mirenii, în frunte cu părintele Arcadie Cazacu, au participat la un Drum al Crucii.

 

 

Ion  Cernei

 

Source: cuvintul.md

Distribuie

Lasă un răspuns