Când n-ai ce spune, imiţi accesul la informaţie

Persoanele în etate constituie cea mai mare parte din contingentul cititorilor săptămânalului CUVÂNTUL. Iată de ce nu-i de mirare că în poşta redacţiei prevalează problemele legate de reforma sistemului de pensionare, stabilirea, evaluarea şi indexarea pensiilor, dar şi a diferitor tipuri de ajutoare sociale. Mai ales, că mass-media afiliată guvernării zi şi noapte se străduie să convingă cetăţenii că Statul nu are o grijă mai mare decât bunăstarea persoanelor social-vulnerabile, inclusiv a pensionarilor, desfăşurând reformă după reformă în scopul majorării veniturilor acestora. Numai că deseori lumea se ciocneşte de realităţi dure, care vin în contradicţie falgrantă cu promisiunile şi afirmaţiile guvernanţilor.

Deunăzi, de exemplu, ne-a telefonat o cititoare din Rezina. Potrivit dumneaei, până la 1 aprilie 2018, cu un stagiu de muncă de 47 de ani în domeniul sănătăţii, dânsa primea o pensie de 1396 lei şi o indemnizaţie de180 de lei. După evaluarea din 2018, datorită faptului că după pensionare a continuat încă 10 ani să muncească şi să plătească contribuţii în fondul social, pensia i-a fost majorată cu 196,81 lei, iar indemnizaţia – micşorată cu 99 de lei. Astfel din aprilie 2018, cu tot cu adaosuri, primeşte o pensie în mărime de 1674,78 lei, cu doar o sută de lei mai mult decât până la evaluare şi indexare. “După atâtea promisiuni ale celor de la Putere, speram că în primăvara lui 2019 voi avea motiv de bucurie. Dar după indexarea de la 1 aprilie c. pensia mea a fost majorată cu 74 de lei, dar mi-au anulat indemnizaţia de 81 de lei. Astfel, la moment primesc 1667,89 lei, cu 7 lei mai puţin ca până la indexare”, a concretizat cititoarea, solicitându-ne să încercăm să descifrăm dedesubturile reformei sistemului de pensionare, conform căreia avem asemenea situaţii.

Reieşind din întrebările şi doleanţele pensionarilor, dar şi pentru o mai bună informare a cetăţenilor în domeniul asigurărilor sociale, redacţia i-a propus directoarei STAS Rezina a Casei Naţionale de Asigurări Sociale, Tatiana Batistî, să răspundă la următoarele întrebări:

  1. În cadrul restructurărilor instituţiilor statului din ultimii ani, ce modificări s-au produs în atribuţiile STAS Rezina?
  2. Cum a evoluat numărul beneficiarilor de pensii şi cheltuielile statului pentru întreţinerea lor în ultimii trei ani?
  3. …dar a beneficiarilor de ajutor social şi de ajutor pentru perioada rece a anului şi mărimile sumelor alocate pentru aceste categorii de cetăţeni?
  4. Cum a evoluat în ultimii trei ani numărul persoanelor care s-au aflat în concedii medicale şi perioadele de boală? Cine şi cum plăteşte buletinele de boală acum? Ce câştigă şi ce pierd beneficiarii acestor buletine?

Dna Batistî ne-a răspuns că instituţia pe care o conduce nu este împuternicită să ofere asemenea informaţii şi să ne adresăm la Casa Naţională de Asigurări Sociale. De acolo, peste vreo săptămână ne-a telefonat o doamnă ca să ne spună că pregătirea răspunsurilor la aceste  întrebări necesită mult timp şi muncă şi că cei câţiva angajaţi din serviciul respectiv au foarte mult de lucru şi nu reuşesc să răspundă la toate solicitările. Până la urmă am convenit să trimitem repetat întrebările dnei Batistî, ca astfel, pe de o parte, să asigurăm o informare mai profundă a populaţiei în acest domeniu, iar pe de alta, să reducem numărul de plângeri, adresări ale cetăţenilor la instituţiile locale şi cea centrală ale CNAS. Chiar a doua zi, pe 13 martie, am trimis întrebările la STAS Rezina a CNAS.

Peste trei săptămâni, dna Batistî ne-a răspuns: “Casele teritoriale de asigurări sociale sunt structuri ale Casei Naţionale de Asigurări Sociale, fără personalitate juridică… Informaţiile solicitate … nu ţin de competenţa Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Rezina”.

Din această situaţie putem trage două concluzii:

  1. Când declară sus şi tare că sunt pentru o transparenţă largă a actului guvernării, exponenţii Puterii de fapt mint;
  2. Guvernarea actuală a restricţionat maximal accesul la informaţiile de interes public pentru că nu prea au cu ce se lăuda şi informaţia obiectivă vine în contradicţie cu promisiunile şi realităţile.

 

P.S. Guvernarea de la Chişinău din nou se laudă: unele pensii recent aproape că s-au dublat. Este vorba de persoanele care s-au pensionat până la 1 ianuarie 1999 şi care mai apoi au mai lucrat încă cel puţin 15 ani, continuând să achite contribuţii în Fondul social. La momentul adoptării acestei decizii, în R. Moldova mai rămăsese circa 2800 de asemenea pensionari. Câţi au mai rămas la moment, câţi vor mai reuşi să se bucure de pensia dublă care, potrivit guvernanţilor, ar trebui să fie de aproximativ 4400 de lei e greu de spus, pentru că la noi foarte puţini ajung la 80 de ani şi doar unităţi depăşesc această vârstă, mai ales aflându-se atâta timp în câmpul muncii.

Apropo, la 11 martie c., de la tribuna Parlamentului, premierul P.Filip declara: „Începând cu 1 aprilie,  pensia medie pentru limita de vârstă va depăși minimul de existență pentru pensionari. Acum avem certitudinea că am pus bazele unui sistem de pensii corect și echitabil, în care deputați, miniștri sau procurori nu vor mai avea pensii de câteva ori mai mari decât profesorii sau medicii”. Iar recent Biroul Naţional de Statistică, constata într-un raport citat de agrora.md,  că de la 1 aprilie c., pensia medie pentru limita de vârstă a depășit minimul de existență pentru pensionari cu … 2 lei.

T.Iascenco

 

Distribuie

Lasă un răspuns