Bugetul pentru 2020: cine şi de ce îl laudă sau îl critică

Guvernul R.Moldova a aprobat proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2020. Proiectul prevede venituri de 44,1 miliarde de lei și cheltuieli de 51,5 miliarde de lei. Deficitul depășește 7 miliarde de lei. Legea bugetului de stat urmează să fie examinată şi adoptată de către Parlament în trei lecturi. Opiniile guvernanţilor şi opoziţiei vizavi de acest proiect sunt diametral opuse.

   Potrivit europalibera.org, premierul Ion Chicu a spus că bugetul pentru anul viitor ţinteşte două obiective majore: „Primul, investiţii masive în infrastructura ţării, în special în drumuri. Şi al doilea obiectiv care reiese din primul în linii mari este crearea locurilor noi de muncă şi sporirea bunăstării cetăţenilor, în special a celor mai vulnerabile categorii ale populaţiei. Vreau din start să asigur pe toţi cetăţenii, dar şi forţele politice, unele mai vocale, că acoperire financiară pentru aceste proiecte există.”

   Președinta Parlamentului, Zinaida Greceanâi, lidera Partidului Socialiștilor, citată de ipn.md, susține că Guvernul a introdus în buget doar acele surse financiare externe referitor la care actualmente este o înțelegere clară că acestea există. Şi că după înțelegerea pe care a avut-o prim-ministrul Ion Chicu cu omologul său Dmitri Medvedev în ceea ce privește deschiderea liniei de creditare în valoare de 500 de milioane de dolari, această sumă poate fi inclusă în buget, concretizând că iniţiativele Guvernului nu sunt făcute înainte de alegeri, așa cum se întâmpla anterior”.

   Comentând proiectul bugetului de stat pentru 2020 pentru europalibera.org, politologul Denis Cenuşă a menţionat: “Este vorba despre creşteri salariale pentru bugetari cu 10 la sută, majorarea ajutorului pentru perioada rece a anului de la 350 la 500 de lei şi a indemnizațiilor pentru veterani de la 100 la 300 de lei. Aceste sporuri avea de gând să le pună în aplicare fostul guvern condus de Maia Sandu”. Alte măsuri prevăzute de Guvernul Chicu – majorarea bianuală a pensiilor, revenirea la ajutoarele de sărbători, instituite prima dată de democraţi, de natură să dezechilibreze bugetul sunt calificate de experţi drept populiste, afirmă D.Cenuşă.

Şi analistul occidental Vladimir Socor a declarat pentru aceeaşi sursă: ”Creditul rusesc, încă o promisiune electorală. Câte promisiuni nu se fac în preajma alegeri-lor?!” Referindu-se la creditul propus de 500 de milioane de dolari, dl Kozak a spus că „rămâne de văzut care vor fi condițiile Federației Ruse pentru acordarea creditului și rămâne de văzut care vor fi garanțiile Moldovei pentru rambursarea creditului”, iar dl Chicu a spus că „Moldova poate să primească credite cu 1,5% din partea României și dacă creditul din partea Rusiei are procente mai mari, atunci nu are rost să-l luăm”. Deci de fapt ne aflăm abia la începutul unor negocieri”.

   Expertul Veaceslav Negruţă, ex-ministru al Finanţelor, afirmă că creditul de 500 mil. de dolari din partea Federaţiei Ruse ar putea majora datoria externă a țării cu o treime şi generează și o mulțime de întrebări la care nu există deocamdată un răspuns clar din partea autorităților, transmite IPN. Potrivit expertului, acest împrumut ar putea să coste mult Republica Moldova. Dumnealui a amintit despre un asemenea împrumut acordat de Federația Rusă, cu ani în urmă, Ucrainei și că, ulterior, FR a cerut această datorie prin solicitarea unor teritorii ucrainene pe care le-a și anexat.

Comentatorul politic și economic Victor Ciobanu susține că finanțările din vest, credite sau granturi, au la bază lucruri importante, pentru că ele sunt condiționate de reforme, pe când finanțările din est sunt neclare și nu se știe dacă acești bani promiși recent vor ajunge anume în infrastructură. „Noi din partea Rusiei am văzut laundromatul, în istoria privind furtul miliardului tot au figurat bănci rusești”, a declarat comentatorul.

   Deputatul Lilian Carp consideră că după acest paravan de buget social ar putea avea loc anumite fraude prin privatizări care generează multe semne de întrebare. Potrivit deputatului, marea problemă este faptul că nu se cunoaște din ce surse va fi acoperit deficitul bugetar enorm. Colegul său, deputatul Radu Marian a notat pentru europalibera.org, că în condițiile în care finanțări externe în valoare de 3 miliarde de lei ar putea să nu mai vină, e greu de înţeles cum va fi acoperit deficitul planificat. „Se vor împrumuta de la ruși, în schimbul cedării controlului la întreprinderi de stat? Se vor împrumuta la rate mult mai scumpe de pe piețele interne și burse internaționale și vor pune pe spatele cetățenilor datorii de miliarde de lei în plus, așa acum au făcut și cu legea miliardului?”, s-a întrebat deputatul.

   Fostul ministru al Apărării, secretar general al Partidului Verde Ecologist, Vitalie Marinuța, este de părere că acest buget este unul electoral, care vine să arate în lumină bună partidul de guvernare și actualul Guvern, susținut de președintele Igor Dodon, și are scopul să-i asigure șefului statului sprijin pentru următoarele alegeri prezidențiale.

Fostul ministru al Mediului și liderul Uniunii Salvați Basarabia, Valeriu Munteanu, susține că bugete de acest gen, care pun o povară socială foarte mare în condițiile când nu există fluxuri mari de bani în economie, îngreunează situația pentru 3-5 ani înainte. „Trebuie să recunoaștem că nu vor veni 150 de milioane de euro din România, nu vor veni bani din Uniunea Europeană și în momentul acesta deja există probleme”, este de părere politicianul.


Tudor Iaşcenco

Distribuie

Lasă un răspuns