Bibliotecile în dizgrația autorităților

La Biblioteca publică din s. Tarasova, comuna Solonceni, raionul Rezina.

La biblioteca Publică Raională Vasile Alecsandri din Teleneşti am auzit o frază care m-a frapat prin profunzimea mesajului: ”Acolo unde se deschide o bibliotecă, se închide o închisoare”. De altfel, era o expresie legată direct de istoria bibliotecii publice din or. Teleneşti, clădirea căreia a fost construită pe o temelie preconizată pentru ridicarea unei închisori. Şi fraza, şi istoria bibliotecii mi s-au părut extrem de sugestive şi mereu actuale. Ca şi alte expresii similare despre locul şi rostul bibliotecii în destinul omenirii. Ray Bradbury, de exemplu, spunea: „Fără biblioteci, nu există civilizație. Fără biblioteci n-am mai avea nici trecut şi nici viitor”. „Şcoala dă numai cheia, iar biblioteca e casa. Să ai cheia fără casă, nu se poate zice că ai unde locui”, afirma Jean Mace. La rândul său scriitorul moldovean Vasile Romanciuc remarca: ”…sănătatea unei societăți depinde în mare măsură de calitatea bibliotecilor ei”. Iar clasicul român Tudor Arghezi nota: ”Până la cărţi, rămânea mărturie cimitirul. L-a învins biblioteca. Cartea ţi-e ţară, ţi-e fiică, ţi-e surioară, prietenă şi iubire”.

Să nu fi citit oare funcţionarii noştri nimic despre aceasta?

Dezastru, sărăcie, ignorare

Ghidat de aceste aprecieri, am mers la o întrunire de educaţie mediatică a bibliotecarilor din raionul Rezina, organizată de administraţia BPR M. Eminescu. În procesul dezbaterilor s-au developat mai multe probleme, care m-au impus să analizez mai profund situaţia acestor instituţii, condiţiile în care ele activează. Am rugat şefele bibliotecilor din mai multe localităţi să răspundă la următoarele întrebări.

1. De ce mijloace şi din ce surse anume a beneficiat biblioteca în anii 2018-2019 pentru completarea fondului de carte, câte volume au fost procurate cu aceşti bani?

2. …dar pentru abonarea de ediţii periodice şi ce ediţii anume au fost abonate cu aceste resurse?

3. Care este starea fondului de carte din bibliotecă, câtă literatură este în grafia latină şi câtă în grafia chirilică?

4.Există sau nu în bibliotecă deciziile şi dispoziţiile autorităţilor publice locale – varianta electronică sau pe hârtie?

5. Cine şi cu ce anume a contribuit în ultimii doi ani la modernizarea, dezvoltarea bibliotecii?

Răspunsurile, alte date colectate în cadrul acestei investigaţii, au conturat o situaţie extrem de problematică, asta ca să nu zic dezastruoasă, în care se află casele cărţii din raionul Rezina şi menirea cărora este să fie principalele centre de informare şi dezvoltare a localităţilor. Judecaţi şi singuri, stimaţi cititori.

Alexandra Socol, şefa bibliotecii din s. Ţahnăuţi, primăria Ţareuca: În ultimii doi ani fondul de carte n-a fost completat nici cu un volum. Pentru abonarea ediţiilor periodice anual am primit de la primărie câte 1000 de lei, din care am abonat opt ziare şi reviste. Avem circa 4 mii de volume în grafie latină şi 2 mii – în grafie chirilică. Primăria ne-a procurat o masă şi o tabletă, Programul Novateca – o tabletă, câţiva voluntari ne-au donat cărţi. Actele autorităţilor publice locale nu sunt în bibliotecă.

Elena Burlacu, şefa bibliotecii din s. Ţareuca: În 2018-2019 fondul de carte n-a fost completat. Pentru abonarea ediţiilor periodice ni s-a alocat pentru 2 ani 1000 de lei. Avem 7518 volume de carte, inclusiv 3141 în grafia chirilică. Primăria ne-a donat o masă pentru sala multimedia. Actele primăriei nu le avem.

Ludmila Marco, şefa bibliotecii din s.Echimăuţi: În 2018 biblioteca a abonat 11 reviste şi ziare, în 2019 – 10 publicaţii. În perioada dată am completat fondul de carte cu 75 de titluri. La moment dispunem de circa 6700 de volume, jumătate din care sunt în grafie latină, iar altă jumătate în chirilică. Cu suportul financiar al administraţiei satului am procurat 7 scaune, 6 dulapuri pentru cărţi, o masă, un culer de apă în valoare totală de circa 19 mii lei. Actele APL lipsesc în bibliotecă.

Zinaida Bălteanu, s. Cogâlniceni: În 2018-2019 nu s-a procurat nicio carte, biblioteca a fost abonată la o singură ediţie periodică. Cărţile sunt vechi, jumătate editate în grafia latină, jumătate în chirilică. Actele APL în bibliotecă lipsesc. În aceşti ani am primit doar de la Novateca un aparat de fotografiat. şi atât.

Maricica Galamaga, şefa bibliotecii din s. Ghiduleni: Am completat fondul de carte cu 44 de exemplare. Am abonat patru ediţii periodice pentru copii. Două treimi din cele circa 3000 de cărţi de care dispunem sunt editate în grafie latină, restul – în chirilică.

Liuba Tacu, şefa bibliotecii din s. Meşeni: În 2018 am achiziţionat 5 cărţi cu 500 de lei. Publicaţii periodice în ultimii doi ani biblioteca nu a primit. La începutul anului 2019 la noi se numărau 4044 volume, inclusiv 1428 – în grafie latină, 2616 – în chirilică. Avem deciziile Consiliului local şi dispoziţiile primarului.

Lidia Odobescu, şefa bibliotecii din s. Cuizăuca: În anii 2018 şi 2019 Primăria a repartizat pentru procurarea cărţilor câte 3 mii de lei şi tot atâtea mijloace pentru abonarea a câte 16 ediţii periodice. De asemenea s-au alocat 8 mii de lei cu care am procurat 10 mese pentru sala de lectură, o masă pentru calculator, de la Novateca am beneficiat de un proiector, ecran, un fotoliu. Avem 7431 de volume, dintre care 3281 – în grafia latină, 1783 în limba română, dar editate în grafie chirilică şi 2256 – în limba rusă. Actele APL nu le avem în bibliotecă.

Aliona Budurin, şefa bibliotecii din s. Pereni: În 2018 am procurat 108 titluri de carte în valoare totală de 3998 lei. Dar nici în 2018, nici în 2019 biblioteca n-a avut mijloace pentru abonarea ediţiilor periodice. Avem 3229 de cărţi, dintre care circa 1200 în grafie chirilică şi în limba rusă. Nu primim actele primăriei şi nimeni nu a contribuit în perioada de referinţă la moder-nizarea, dezvoltarea bibliotecii.

Elena Cazacu, şefa bibliotecii din s. Ciorna, primăria Rezina: Am primit de la administraţia publică locală 6000 de lei, din care am procurat 88 de cărţi şi câte 1000 de lei anual pentru abonarea ediţiilor periodice. Fondul de carte include 8649 de volume, inclusiv 3090 – în limba română cu grafie latină, 2648 – în limba română cu grafie chirilică, 2911 – în limba rusă. Actele APL nu le avem. Am procurat, graţie susţinerii din partea APL, 6 scaune, un dulap pentru materiale didactice, 2 etajere şi 3 mese de auditoriu. De la Novateca am primit un aparat foto.

Ana Vetrilă, şefa bibliotecii din s. Gordineşti: Cărţi nu am procurat. Ediţii periodice am abonat în sumă de 1357 de lei numai în a. 2019. Din cele 4439 de volume care constituie fondul nostru de carte 3348 sunt în grafie chirilică.

Modernizare cu banii americanilor

Aceleaşi întrebări le-am propus şi administraţiei Secţiei raionale Cultură. Şefa Secţiei, Angela Racu, ne-a relatat următoarele:

– În 2018 bibliotecile publice din raion au achiziţionat 2724 de cărţi în sumă de 123.575 lei alocaţi de autorităţile publice locale. În anul curent în ansamblu pe raion au fost alocaţi doar 2872 lei şi s-au procurat 32 de volume. Pentru abonarea ediţiilor periodice cele 34 de biblioteci publice beneficiază anual de circa 50 mii lei.

Deciziile APL de nivelul I şi II pot fi găsite în biblioteci în format electronic, dar nu şi pe hârtie.

Pentru reparaţia bibliotecilor în anul trecut au fost cheltuiţi 48.3 mii lei. Bibliotecile noastre dispun de 129 de calculatoare, dintre care 120 sunt conectate la Internet, 37 de imprimante, inclusiv 35 sunt multifuncţionale, şi 36 de tablete. Au fost implementate 134 de servicii moderne de care au beneficiat 2746 de utilizatori. Majoritatea echipamentelor din bibliotecile noastre (calculatoare, tablete, imprimante) au fost donate în cadrul Programului de Dezvoltare Novateca, care a organizat şi Centre de Formare pentru instruirea bibliotecarilor.

Bibliotecile publice din raionul Rezina sunt în gestiunea APL de nivelul I, astfel fiecare instituție își acoperă necesităţile reieșind din sursele financiare alocate de fondatori.

Din bugetul raionului, prin intermediul Secției Cultură, pentru achiziții de carte, bibliotecii raionale M. Eminescu, în 2018, i-au fost alocaţi 56 mii lei, din care s-au procurat 428 de cărți şi 22,4 mii lei pentru abonarea edițiilor periodice. În anul 2019 banii pentru achiziții de carte au fost redirecționați la capitolul remunera-rea muncii angajaților. În primul semestru am reușit să găsim doar 11,5 mii lei pentru abonarea a 32 de ediții periodice.

Autorităţile locale nu au nevoie de biblioteci?

O simplă analiză a deciziilor Consiliului Raional, adoptate în anii 2018-2019, dar şi anterior, demonstrează că administraţia raionului Rezina s-a jucat cu banii publici într-un mod absolut voluntarist şi arbitrar, ghidându-se de nişte interese personale şi de grup, lucru care nu se întâmpla dacă necesităţile şi cheltuielile prioritare ale teritoriului erau determinate în cadrul unor consultări publice. Iată doar câteva exemple destul de sugestive, în opinia noastră.

Prin decizia din 03 aprilie 2019, Consiliul raional a alocat Aparatului preşedintei raionului suma de 1 mil. 623 229 lei, dintre care 99 600 lei – cu titlu de indemnizaţie consilierilor raionali pentru participarea la şedinţele Consiliului şi încă 231 640 lei – indemnizaţii aceloraşi consilieri la expirarea mandatului (câte 8,5 mii de persoană).

Pentru lucrările de eficientizare energetică în școlile din raion (un proiect extrem de obscur, descris în investigaţia Secrete comerciale sau Cum autorităţile din Rezina toacă milioane de bani publici) la cele aproape 11 milioane achitate anterior au mai fost alocaţi încă 800 000 lei; 70 mii lei – pentru realizarea activităților comune cu Asociația Obștească Bunicii Grijulii; 20 mii – pentru organizarea şedinţelor Consiliului Raional (apă, pahare, şerveţele în valoare de circa 650 de lei la un consilier); 96 mii lei – pentru lustruirea imaginii preşedintei E. Graur în ziarul Farul Nistrean; 64 600 lei – pentru instalarea în faţa Palatului raional de cultură a panoului Eu iubesc meleagul meu Rezina etc. Atenţie, pentru un panou care nu trebuie nimănui şi care nu prezintă nicio valoare artistică sau de patrimoniu s-au cheltuit 64 600 lei, iar pentru achiziţionarea de literatură în acelaşi an 2018 s-au „găsit” doar 56 de mii de lei şi doar pentru o bibliotecă(!?).

La unica librărie din raion, cea situată în or. Rezina, ni s-a spus că în anul curent bibliotecile publice şi cele şcolare din teritoriu nu au procurat literatură. „Câteva instituţii au comandat în primul semestru, bazându-se pe nişte promisiuni ale autorităţilor, anumite seturi de carte, dar aşa şi nu le-au ridicat, motivând că nu li s-au alocat sumele preconizate”, ne-a spus vânzătoarea.

Unii primari şi-au argumentat atitudinea rece faţă de biblioteci prin faptul că bugetele locale sunt extrem de austere şi că „lumea oricum nu le frecventează (bibliotecile – n.r.)”. Păi cum să le frecventeze, dacă o mare parte din cărţi sunt de pe vremea lui Papură-vodă şi-s într-o limbă în care puţină lume mai citeşte; dacă acolo nu găseşte ediţii periodice, alte surse de informaţie de care ar avea nevoie?

Investitorii americani, prin Programul Novateca, au făcut maximum posibil pentru a contribui la transformarea bibliotecilor publice din raionul Rezina în centre informaţionale moderne, atât de necesare la ora actuală populaţiei. Administraţia raionului a investit doar în instituţiile, inclusiv de cultură, utile în procesul de promovare a intereselor şi imaginii celor de la guvernare. Iar informarea multilaterală, obiectivă a populaţiei despre situaţia din raion şi ţară, faptele guvernanţilor, se vede că nu face parte din aceste interese. Ba dimpotrivă, o lume neinformată, docilă este mai uşor de manipulat…

Colecțiile bibliotecii ca temelie de rezistență

Solicitată să comenteze starea de lucruri din bibliotecile publice ale raionului Rezina, Vera Osoianu, directoare-adjunctă a Bibliotecii Naţionale a R. Moldova, ne-a răspuns:

Ultimii ani, și chiar decenii, au însemnat pentru domeniul biblioteconomie și știința informării o luptă permanentă pentru supraviețuire…

Biblioteca este un serviciu public pe care autoritățile sunt datoare să-l ofere comunității. Aceasta este responsabilitatea decidenților pe segmentul cultură, cunoaștere și instruire, care constituie baza dezvoltării. Accesul la informație este un drept fundamental al omului, care trebuie respectat necondiționat. Prin însăşi esența sa biblioteca este un garant al protecției sociale în cultură. Nici un guvern nu trebuie să fie indiferent dacă cetățenii citesc sau nu și ce anume aceștia citesc.

Ca să poată activa eficient, biblioteca are nevoie de spații, resurse informaționale, documentare, tehnologice, personal bine pregătit pentru a oferi servicii necesare populației din aria de deservire…

Deci, biblioteca înseamnă în primul rând și mai întâi de toate informație, carte, lectură și tot ce vine în ajutor cunoașterii…

Potrivit statisticilor anului 2018, în R. Moldova, numărul achizițiilor bibliotecilor publice teritoriale pe cap de locuitor, a constituit 0,072 sau 72 cărți la o mie de locuitori, pe când potrivit recomandărilor organizațiilor de profil, precum IFLA/UNESCO acestea trebuie să fie 0.25 cărți pe cap de locuitor sau 250 cărți la 1000 de locuitori.

De menționat, că în ultimii cinci ani, la noi, numărul achizițiilor a fost în continuă descreștere: de la 210,3 mii în 2014 la 152,0 mii în 2018. Respectiv în descreștere este și fondul total de publicații din fondurile bibliotecilor publice.

O altă problemă la fel de serioasă este calitatea publicațiilor din dotarea bibliotecilor. Colecțiile existente în bibliotecile publice sunt extrem de învechite fizic și moral.

Conform datelor pentru anul 2018, bibliotecile publice teritoriale deţin în total 16 015 417 unităţi de păstrare, din care 49,7 % sunt în limba română cu grafie latină şi chirilică. Iar dintre acestea cărţile în grafie latină constituie 65,4 %, adică numai circa un sfert din tot fondul de carte din bibliotecile publice este în limba de stat…

Un punct de pornire pentru rezolvarea problemelor de pe segmentul colecții trebuie să fie Legea cu privire la biblioteci, 2017, care prevede că “Administrația publică alocă anual mijloace bibliotecilor publice teritoriale pentru procurarea a minimum 50 de titluri de documente la 1000 de locuitori”. Nu este mult, dacă luăm în considerare că IFLA/UNESCO recomandă de cinci ori mai mult. Dar este un punct de pornire dacă invocăm faptul că în ultimii ani multe primării, consilii raionale aproape că nu alocă finanțe pentru achiziția de publicații.

Aceeaşi Lege pres-crie: “În bugetele bibliotecilor publice se prevăd sume destinate pentru achiziții de documente în limbile minorităților naționale în vederea satisfacerii necesităților tuturor membrilor comunității pe care o deservește biblioteca respectivă”. La stabilirea mărimii colecțiilor pentru minoritățile naționale trebuie luate în considerare recomandările internaționale potrivit cărora la 500 de locuitori sunt recomandate 100 de volume, iar pentru un număr mai mare de 2000 de locuitori – un volum la 10 locuitori. Aceste cifre, ajustate situației bibliotecilor concrete, trebuie luate ca bază pentru elaborarea politicilor de achiziții și dezvoltare a colecțiilor și negocierea bugetelor necesare.

O concluzie care se impune din cele relatate ar fi că lectura publică trebuie să fie una dintre preocupările importante ale statului. Rezolvarea vine prin grija față de biblioteci, librării, edituri și alte entități, care au tangențe cu lectura și cartea, indiferent de format”, susţine dna Osoianu.

Tudor Iaşcenco

Distribuie

Lasă un răspuns