Beneficiarii miliardului. Versiunea Procuraturii

Bugetul statului a fost prejudiciat cu 13,34 miliarde de lei în urma fraudei bancare care a avut loc între 2007-2014 în R. Moldova. Investigația „furtului miliardulu”, care durează mai bine de trei ani și care vizează implicarea a peste 200 de persoane, a stabilit că beneficiarii majoritari ai banilor scoși de la băncile comerciale „Banca de Economii” SA, „Banca Socială” și „Unibank” ar fi „grupul Gacikevici” și „grupul Filat, Platon și Șor”. Până la acest moment, 25 de cauze, în care sunt vizate 32 de persoane, au ajuns în instanță, iar alte 43 se află la etapa urmăririi penale, o parte dintre ele urmând a fi deferite justiției în scurt timp. Astfel, susțin procurorii, frauda a fost investigată în proporție de 90%. În același timp, Procuratura Anticorupție anunță că doar 477 de milioane de lei au fost recuperați din suma fraudată – bani obținuți din vânzarea bunurilor aflate în posesia celor trei instituții bancare. Informațiile au fost făcute publice de Procuratura Anticorupție și Centrul Național Anticorupție în cadrul unei conferințe de presă din 13 iunie, la care a fost prezentată și strategia autorităților de recuperare a mijloacelor financiare scoase ilegal din sistemul bancar al R. Moldova.

Potrivit documentului făcut public într-o conferință de presă de Eduard Harunjen, procurorul general al R. Moldova, Adriana Bețișor, adjuncta șefului Procuraturii Anticorupție, Otilia Nicolai, șefa Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale, și Bogdan Zumbreanu, directorul Centrului Național Anticorupție, între 2007-2014, Banca de Economii a Moldovei (BEM), Banca Socială (BS) și Unibank au fost implicate în diverse scheme de extragere frauduloasă a mijloacelor bănești din posesia acestora, realizate „prin acordarea creditelor neperformante persoanelor juridice care nu aveau capacitatea de a rambursa ulterior aceste credite și persoanelor juridice care au fost create special pentru a fi scoase mijloacele financiare din cele trei bănci prin metoda creditării”, dar și prin „acordarea/primirea plasamentelor interbancare (între cele trei bănci), inclusiv bănci din Federația Rusă, care au dus la un circuit al mijloacelor financiare în vederea creării aparenței unor lichidități satisfăcătoare activității bancare”.

Procurorii vor să recupereze 10,7 miliarde de lei

Procurorii susțin că nu au stabilit valoarea exactă a fraudei bancare, deoarece, susțin ei, mecanismul de sustragere a mijloacelor financiare a fost unul complex, cu implicarea unui număr „impunător” de companii rezidente și nerezidente. Totuși, drept prejudiciu adus bugetului de stat prin aceste tranzacții a fost stabilită suma de 13,34 miliarde de lei, bani ce reprezintă valoarea hârtiilor de valoare de stat emise în vederea acoperirii creditelor de urgență acordate de Banca Națională a Moldovei (BNM) în favoarea BEM, BS și Unibank, în conformitate cu hotărârile de Guvern din 13 noiembrie 2014 și 30 martie 2015. 2,614 miliarde de lei din suma respectivă, susțin procurorii, urmează a fi recuperată în următorii trei ani ca urmare a lichidării celor trei bănci și înstrăinării bunurilor fizice și mobile pe care acestea le dețin. Până la acest moment, din bunurile vândute, au fost obținuți 477 de milioane de lei, respectiv, anume aceste cifre reprezintă unica sumă care până în prezent a fost recuperată din frauda bancară. Alte 10,7 miliarde de lei constituie suma pe care și-o propun instituțiile statului să o recupereze după investigarea tuturor episoadelor din „dosarul miliardului”.

Conform datelor făcute publice de autorități, 5,64 miliarde de lei constituie mijloacele financiare fraudate ai căror beneficiari au fost deja deferiți justiției, iar în unele cazuri există decizii executorii. 4 miliarde de lei, afirmă procurorii, constituie suma totală a banilor investigați în cauzele penale care în prezent se află la ultima fază a urmăririi penale și ai căror beneficiari au fost deja stabiliți, iar 1,06 miliarde de lei constituie banii ai căror beneficiari finali procurorii încă nu i-au identificat. Potrivit acestora, principalii beneficiari ai fraudei bancare sunt „Grupul Gacikevici”, condus de fostul președinte al BEM, Grigore Gacikevici, și „Grupul Filat, Platon și Șor”.

„Grupul Gacikevici”, susțin procurorii, este format din 97 de persoane juridice și 15 persoane fizice, iar între 2007-2014 ar fi furat peste 3,2 miliarde de lei. „Grupul Filat, Platon și Șor” ar fi format din 12 persoane juridice și 21 de persoane fizice, iar între 2013-2014 ar fi scos din sistemul bancar circa 6,5 miliarde de lei. Banii, afirmă organele de drept, ar fi circulat prin zece jurisdicții străine, iar până în prezent au fost aplicate sechestre pe bunuri aflate pe teritoriul R. Moldova în valoare totală de aproximativ un miliard de lei.

Două scheme tipice

În documentul făcut public de procurori se menționează că mecanismul de sustragere a banilor s-a bazat în mare parte pe acordarea de către cele trei bănci a creditelor neperformante, prin supraevaluarea gajului, lipsa capacității de plată a persoanei juridice și a unei activități aducătoare de profit, lipsa unei destinații reale pentru care se solicita creditul, lipsa unei monitorizări după acordarea creditului dacă acesta va fi utilizat conform destinației prezentate la solicitare. O altă schemă consta în plasările interbancare acordate reciproc, între cele trei bănci, creându-se aparența unor noi credite acordate, dar, de facto, fiind vorba de aceiași bani cu care se închideau diferite credite. Prima etapă de deghizare a originii acestor bani, zic procurorii, sunt operațiunile de transfer pe conturile a aproximativ 62 de companii off-shore cu conturile deschise în băncile din Letonia, care au fost identificate până la acest moment de către Procuratura Anticorupție.

Cazul Șor

Potrivit procurorilor, cele trei bănci acordau credite neperformante firmelor gestionate de cele două grupuri, iar acestea efectuau plăți în baza contractelor fictive către companii off-shore pe conturi gestionate de alte companii ale membrilor grupurilor. Resursele bancare utilizate pentru acordarea creditelor obținute în mod fraudulos constituiau resursele proprii ale băncii sau resurse financiare formate din depozitele persoanelor fizice și juridice aflate la dispoziția instituțiilor bancare. Respectiv, ca rezultat al nerambursării creditelor către banca creditoare, pentru evitarea unei crize bancare imediate cu impact social și pentru a nu admite prejudicierea intereselor persoanelor fizice și juridice care dețineau depozite bancare în conturile instituțiilor financiare BEM, BS și Unibank, BNM le-a acordat credite de urgență.

În cazul companiilor din grupul Șor, susțin procurorii, băncile încep acordarea creditelor în 2012, cu sume de la 200 de mii de USD până la 1,5 milioane de USD. Banii sunt transferați de către debitor către companii off-shore înregistrate în Marea Britanie, cu conturi deschise la ABLV Bank din Letonia, având ca destinație formală „plata pentru materiale de construcție”, „plata pentru haine” și „plata pentru computere”. Uterior, companiile off-shore transferau banii pe contruile de la ABLV Bank ale altor companii nerezidente. Cele din urmă transferau o parte din sumă către firmele din R. Moldova gestionate de același grup Șor, având ca destinație „plata pentru electrocasnice” și „plata pentru mărfuri duty-free”. Astfel, firmele din R. Moldova utilizează banii implicați în acest „carusel” pentru a rambursa credite acordate anterior de către bancă. Totodată, ceilalțăi bani rămași pe conturile băncii din Letonia sunt transferați în conturile diferitor companii off-shore, implicate în diverse activități de spălare de bani, cu conturile deschise în bănci din Letonia, Estonia și Cipru, precum și în contul mai multor companii din Europa și Asia, producătoare de mărfuri și prestatoare de servicii. Numele firmelor implicate în scheme nu sunt făcute publice de către procurori, care constată că, în anul 2014, apar dificultăți în realizarea schemei de delapidare, iar în proces sunt implicate deja 45 de societăți din R. Moldova și 50 de companii off-shore din grupul Șor.

În documentul făcut public de organele de drept se menționează că, în calitate de administratori și fondatori a 42 de firme din R. Moldova din cele 47 beneficiare de credite bancare, figurau persoane de încredere din anturajul „grupului Şor”, iar paralel, aceste societăți practicau activități comerciale și/sau aveau în proprietate bunuri mobile și imobile. În cazul altor cinci societăței atribuite „grupului Șor”, ca administratori și fondatori figurau persoane interpuse, din categorii socialmente vulnerabile, care de facto nu cunoșteau nimic despre existența acestor circumstanțe.

Cazul Gacikevici

Între 2009 – 2012, BEM a acordat credite bancare, de asemenea cu încălcări ale legilației, către 97 de societăți comerciale. Drept președinte al BEM și responsabil de acordarea creditelor bancare în perioada respectivă figura Grigore Gacikevici. Societățile beneficiare, susțin procurorii, erau gestionate de către diferite persoane fizice care nu aveau o legătură între ele.

În prezent, în gestiunea procurorilor se află 43 de dosare care investighează cum au fost sustrase din sistemul bancar 5,06 miliarde de lei.

Dosarele miliardului

Conform informațiilor prezentate de procurori, până în acest moment au fost pronunțate decizii definitive de condamnare, pasibile de a fi puse în executare în privința a trei beneficiari:

  • 52 milioane de lei – condamnați Ion Rusu, Caravita & Co SRL, Business Estates Investments SRL. Ion Rusu, cumnatul și nașul ex-premierului Vlad Filat, se află după gratii din iulie 2015, fiind ulterior condamnat la trei ani și patru luni de închisoare. Acesta urmează să-și ispășească pedeapsa în noiembrie curent.
  • 472 milioane de lei – condamnat Vladimir Filat. A fost condamnat definitiv la nouă ani de închisoare în februarie 2017.
  • 869 milioane de lei – condamnat Veaceslav Platon. Este condamnat la 18 ani de închisoare pe 20 aprilie 2017.

Sentințe de condamnare pronunțate de prima instanță:

  • 2,7 miliarde de lei – inculpat Ilan Șor. A fost condamnat pe 21 iunie 2017 la șapte ani și șase luni de închisoare. Dosarul este examinat la Curtea de Apel Cahul. Șor este judecat în stare de libertate.
  • 10 milioane de lei – inculpat Chiril Lucinschi. A fost condamnat la 5 ani și șase luni de închisoare în aprilie 2018. Dosarul este examinat la Curtea de Apel.

Cauze aflate pe rol în instanța de fond:

  • 1,038 miliarde de lei – grupul Gacikevici (inculpați – președintele CA, Grigore Gacikevici, membrii Consiliului Băncii, Ana Vizitiu,Alexandru Mișov, Leonid Belibov și Mihail Bejenari, și patru antreprenori).
  • 485 milioane de lei – conducerea BC Unibank SA.

Procuratura Anticoruie susține că „pentru identifica rolupoliticulultoce însemna gestionarea și fraudarea ,,Băncii de Economii” SA, a intentat o cauză penală în cadrul căreia au fost audiați zeci de deputați în Parlamentul Republicii Moldova, vice-miniștri și directoride institii publice pentru puteidentifica originedevalizării instituției financiare”. Care este soarta acestui dosar însă, nu este precizat.

Distribuie

Lasă un răspuns