Avem legi bune, dar le aplicăm nu prea bine

– Dnă Mariana Plăcintă, sunteţi sefa Secției Securitate Publică a IP Telenești şi deci aveţi de aface inclusiv cu fenomenul violenţei domestice. La noi încă mai poţi auzi: femeia nebătută e precum casa nemăturată, prin care unii, într-un fel, încearcă să motiveze violența domestică, o problemă destul de serioasă pentru societatea noastră…

– De la un timp societatea noastră este mai bine informată şi această zicală poate fi auzită tot mai rar. Mai mult, la o mare parte din societate ea deja trezeşte repulsie. Noi am desfăşurat o campanie internă cu genericul: ”Nu tolerați violența”, am răspândit pliante, am organizat activităţi de profilaxie cu persoanele care generează violență. Reacţiile sunt de faţă. Numai în anul curent avem peste 440 diferite sesizări de la populație vizavi de acest fenomen. Cazurile sunt foarte diferite şi nu întotdeauna semnalele se adeveresc. De exemplu, ni se semnalează că părintele a fost agresat de fiu, iar la fața locului aflăm că tata, în stare de ebrietate, a tăbărât asupra soţiei, iar fiul, apărând-o pe mama, l-a îmbrâncit pe agresor.

– Care sunt motivele care cel mai des generează violența domestică?

– În primul rând, șomajul, neangajarea în câmpul muncii. În al doilea  rând, abuzul de băuturi alcoolice. Majoritatea acestor cazuri au loc în familii social-vulnerabile. Cel mai des suntem sesizaţi de soţii. Vine soțul de la vecin, unde a servit un pahar-două, soția îl ia la trei parale că n-a făcut una sau alta, se iscă un conflict, care de multe ori sfârşeşte cu o adresare la poliţie. Iar când vine poliţia, reclamanta deseori ne declară că a vrut doar să-l sperie. Acum, conform modificărilor în legislaţie, polițistul deplasat la fața locului poate elimina agresorul din familie. Întocmim pe loc un chestionar privind pericolul eminent și în urma răspunsurilor evaluăm riscul și emitem ordonanța care permite eliminarea agresorului din gospodărie pe o perioadă de până la 10 zile. Dacă ordonanța de protecție se încalcă, atunci respectivului i se intentează dosar penal.

– Aveți emise multe astfel de ordonanțe?

– În anul curent colaboratorii noştri au emis 12 asemenea acte. De regulă, reacționăm dacă agresorul intră în gospodărie, încălcând termenele de respectare a ordinului respectiv. Legea prevede şi aplicarea amenzilor, lucru pe care eu personal nu-l salut. Bugetele unor atare familii şi aşa sunt destul de modeste, mult mai potrivit este de aplicat munca neremunerată în folosul comunității, fie arestul contravențional. Mai ales în cazul când bani în familie aduce numai victima…

– Am scris nu demult despre acordul de colaborare cu asociaţia neguvernamentală Concordia din Teleneşti…

– Centrul de plasament deschis la Teleneşti recent pentru victimele violenţei în familie este unic la noi în țară. El ne va permite să plasăm concomitent acolo până la 3 mame pentru o anumită perioadă. Este un lucru absolut necesar, fiindcă de multe ori victima nu are unde se adăposti.

– Violența nu este caracteristică numai cuplurilor.

– 63 la sută din numărul total al cazurilor înregistrate vizează anume cuplurile. Pe locul al doilea sunt relațiile nesănătoase între concubini. Începând cu anul trecut, a crescut vizibil numărul cazurilor declarate de violență între copii și părinți. De exemplu, la începutul anului curent am avut un caz de omor – tatăl făcea scandal și a intervenit fiul, care a aplicat forța. Lovitura s-a dovedit a fi fatală pentru scandalagiu. Aceste situații ne pun cel mai mult în gardă. După categoriile de vârstă, cei mai mulţi agresori au peste 40 de ani, iar cei mai puţini sunt cei cu vârsta de 25-35 de ani.

– Care acţiuni de profilaxie dau cele mai bune rezultate?

– În calitate de formatoare la Centrul de Drept al Femeilor, în cadrul unor activități de profilaxie am lucrat cu victimele violenţei în familie din patru raioane. Apropo, a apărut ideea să organizăm astfel de instruiri și cu agresorii. Noi însă nu avem un centru de reeducare a agresorilor decât la Drochia, care este mereu aglomerat. Am vorbit cu șeful centrului respectiv, care ne-a asigurat că poate veni pe o zi-două și la Telenești.

– Incidența cazurilor de violență în familie depinde cumva de amplasarea geografică a localităților?

– Nu aş zice, dar totuşi noi ne concentrăm eforturile în localităţile din zona de codru, unde este dezvoltată mai mult viticultura. Ne străduim să vizităm lunar la domiciliu, împreună cu poliţistul de sector şi asistentul social potențialii agresori, persoanele care au ajuns în atenția noastră, discutăm cu membrii familiei, cu vecinii.

– Pare straniu când auzim de femei agresoare…

– Din păcate, avem destule asemenea exemple. Nu demult chiar fiica unor oameni stimaţi făcea scandal în familie, din care cauză am fost nevoiți să intervenim. Am reușit s-o convingem că părintele trebuie respectat și răbdat chiar dacă cu anii devine iritant.

– Cum apreciaţi legislaţia în vigoare pe domeniul combaterii violenței în familie?

– Primarul de Budăi a fost nevoit de șapte ori să intervină pentru a soluționa cazul a doi copii aflați sub tutelă. A trebuit să facă mai multe drumuri, inclusiv la Chişinău, pe cheltuiala proprie, pentru că legea nu stipulează mijloace bănești pentru asemenea scopuri. În alte cazuri prevederile legale permit primăriilor să aplice sancțiuni financiare, dar nu toți primarii sunt juriști, prin urmare aceștea nu pot întocmi un proces verbal. Ducem lipsă de sectoriști în localităţile din zona de stepă și chiar în Telenești. Astfel suntem nevoiți, noi, cei de la securitate publică, să asigurăm audiența cetățenilor. Pleacă multă lume și, de regulă, cea mai instruită …

– Ați fost la traininguri și peste hotare. Acolo care-i situaţia la acest capitol?

– Am participat acum doi ani la o activitate legată de schimbul de experiență privind violența în familie, la Budapesta, la care au participat ONG-iști şi polițiști din Albania, România și Ungaria. M-a impresionat faptul că din punctul de vedere al legislației în domeniu suntem înaintea Balcanilor! Ne citeau lecții polițiști de la Las-Vegas, care lăudau legislaţia din R.Moldova. Noi deja aplicam ordonanța de protecție, pe când în România de abea se elabora legea, iar în Albania încă nici nu se știa de aşa ceva. Dar legile nu dau răspuns la toate întrebările. De exemplu, ce facem cu agresorul dacă-l eliminăm din familie pentru trei luni, când afară este minus 20 grade C şi alt loc de trai nu are? Formatorii americani au rămas mulțumiți de grupul moldovenesc din motivul că la noi se aplică prevederi legale destul de temerare. Pe de altă parte, polițistul la noi este mai prost protejat decât în SUA. Noi rămânem în urmă în ce privește tehnologiile informaționale…

– Unii susţin că în R. Moldova violența în familie are rădăcini temeinice în trecut.

– Nu cred. Morala creștină întotdeauna a fost călăuza cea mai bună a familiei și noi ar trebui să revenim şi să punem accentul anume pe aceste valori.

 

Ion Cernei

Distribuie

Lasă un răspuns