Faţetele contradictorii ale unei reforme

  • 25 Noiembrie 2017, 09:14
  • Vizualizări: 927
Faţetele contradictorii ale unei reforme

Acum un an Ministerul Justiției, în cadrul reformei sistemului, a demarat optimizarea instanțelor judecătorești, anunțând că din 44 de instanțe existente la moment urmează să rămână doar 15. În opinia autorilor acestui concept, astfel justiția din Moldova va deveni mai eficientă și se va curăți mai repede de corupție.

 

În imagine: Cabinetul judecătorului Igor Negreanu: clituri de dosare pe birou, pe scaune şi sub scaune, în şi pe dulapuri.

 

O judecătorie-model pe cale de a fi închisă

Judecătoria Rezina a fost una din primele instanțe locale din R.Moldova cu sediu şi condiţii de activitate mo-derne. Graţie unui grant generos oferit de USAID acum aproape un deceniu, clădirea a fost reconstruită şi dotată cu echipament electronic, audio şi videoaparatură conform standardelor europene.

Peste doi ani Asociaţia Judecătorilor din R.Moldova, examinând rezultatele activităţii instanţelor din ţară, a declarat Judecătoria Rezina învingătoare în concursul „Cea mai bună instanţă de judecată din R.Moldova”. Atunci preşedintele-interimar al judecătoriei Tudor Leahu informa redacţia săptămânalului CUVÂNTUL că drept bază pentru decizia Asociaţiei au servit datele statistice despre activitatea şi sarcina lunară a celor 6 judecători, calitatea examinării dosarelor, numărul deciziilor anulate de instanţele superioare (de două ori mai mic decât media pe republică), transparenţa activităţii judecătorilor etc.

Conform conceptului optimizării, instanțele din Rezina, Șoldănești și Telenești urmează să fie lichidate, iar toată justiţia din această regiune să fie concentrată la Orhei.

În martie 2016, solicitat de CUVÂNTUL, președintele Judecătoriei Rezina, Tudor Leahu, în numele întregului colectiv al instanței, califica varianta Ministerului Justiției de optimizare drept iraţională şi chiar păguboasă. În viziunea dlui Leahu, cel mai mare dezavantaj generat de optimizarea instanțelor de fond ar fi ”impedimentele serioase create populației în exercitarea dreptului la justiție. Cetățenii din rai-oanele Rezina, Șoldănești, de exemplu, vor fi nevoiți să parcurgă până la o sută de km tur-retur, și nu o singură dată, pentru că examinarea unei cauze de cele mai multe ori are loc în câteva ședințe. Iar asta înseamnă zile pierdute, cheltuieli mari”, afirma președintele judecătoriei. Dumnealui pomenea și de soarta de mai departe incertă a sediului Judecătoriei Rezina, pentru modernizarea căruia se cheltuise bani grei din granturile oferite de SUA și care putea asigura condiții normale de muncă pentru încă vreo patru judecători; de insuficienţa de cadre care, de la un timp, se resimte tot mai mult în sistemul justiției de la noi; de încărcătura prea mare a judecătorilor, care se reflectă negativ asupra calităţii justiției, de faptul că, astfel realizată, reforma justiției cel mai probabil nu se va solda cu efectele dorite, etc.

 

Planurile guvernării și realitățile din teritoriu

De atunci a trecut aproape un an. Între timp, judecătoriile Rezina, Șoldănești și Telenești au devenit pentru un timp un fel de filiale ale Judecătoriei Orhei. De jure, toată sarcina judiciară din regiunea Orhei ar trebui să fie repartizată aleatoriu frățește între toți judecătorii din teritoriu. De facto, fiecare instanță a rămas să se descurce singură cu toată încărcătura generată de raionul său. Și apoi, despre ce repartizare aleatorie a dosarelor poate fi vorba dacă la Rezina, de exemplu, de un an activează un singur judecător?

La instanța din Rezina tradițional activau 6 judecători. În ultimii ani, sub diferite motive, toți au demisionat. Pentru a salva cât de cât situația, autoritățile l-au transferat încoace de la Judecătoria Şoldăneşti pe Igor Negreanu, care a obţinut statutul de judecător în 2016.

Acum cabinetul jude-cătorului Negreanu seamănă mai mult cu o încăpere pentru arhivă: clituri de dosare pe mese, scaune, dulapuri şi chiar pe podea. Cele mai urgente stau pe masa de lucru și pe scaunele din preajmă, repartizate pe domenii, în dependență de orarul examinării.

”În ultimele luni, îmi prog-ramez pe zi în medie câte 20 de dosare. Deseori nu reușesc să le examinez pe toate, pentru că intervine poliția cu ordonanţe de protecţie, mandate de arest sau percheziție ori alte măsuri care necesită autorizarea judecătorului de instrucție și care trebuie exa-minate în regim de urgență. Și atunci sunt impus să amân dosarele programate, fapt ce trezește indignarea legitimă a persoanelor respective.

Luând în calcul și existența în teritoriu a Penitenciarului nr. 17, din care în fiecare săptămână parvin în instanță nenumărate plângeri, sarcina reală a judecătorului este și mai mare.

Unii colegi de la alte judecătorii spuneau că au în examinare până la 150 de dosare, în timp ce eu am de aproape zece ori mai multe. Acum completez agenda pe luna mai 2018”, concretizează judecătorul Igor Negreanu.

Ex-judecătoarea Ludmila Caţaga spune că o sarcină normală pentru un judecător ar fi 4-5 dosare pe zi. Iar situaţia de la Judecătoria Rezina este una ieşită din comun. „Ce fel de justiţie poţi să faci când ai în medie la un dosar 20-30 de minute? Poate condițiile în care vor activa instanțele și se vor îmbunătății. Dar am impresia că nimeni nu se gândește la problemele serioase cu care se va confrunta în urma acestei optimizări populația”, a menţionat dna Caţaga, în opinia căreia costurile justiției vor crește.

Principalul scop al actualei reforme în justiţie, precum afirmă protagoniştii ei, este curăţirea sistemului de corupţie şi sporirea eficienţei actului justiţiar. E greu de crezut că optimizarea instanţelor de judecată, cheltuirea unor sume impunătoare de bani publici pentru noile sedii şi abandonarea sediilor existente, complicarea evidentă a actului justiţiei pentru cea mai mare parte a populaţiei, alte probleme nou apărute în urma acestei așa-numite reforme vor contribui la atingerea scopurile propuse.

 

Reorganizarea instanțelor judecătorești trezește semne de întrebare

Recent Comisia juridică, numiri și imunități a Parlamentului RM a analizat procesul de implementare a legii privind reorganizarea instanțelor și impedimentele întâmpinate, relata serviciul de presă al MJ.

Ministrul Justiţiei Vladimir Cebotari a informat deputații despre cum derulează procesul optimizării de la 44 la 15 instanțe naționale, afirmând că acțiunile planificate pentru anul curent au fost realizate integral în privința creării noilor judecătorii. Urmează construcția clădirilor noi sau reconstrucția celor existente, transferul personalului, configurarea versiunii noi a Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor (PIGD) și inițierea procesului de specializare a judecătorilor. 

„Au fost identificate terenurile pentru construcția judecătoriilor Edineț, Hâncești și Cahul. Urmează un proces similar pentru sediile instanțelor din Căuşeni şi Orhei. Pentru anul următor, în proiectul legii bugetului au fost solicitați banii necesari pentru cheltuielile de proiectare și expertiza energetică a clădirilor pentru judecătoria Chișinău”, a declarat ministrul Justiției.

La rândul lor, membrii Consiliului Superior al Magistraturii au informat despre impedimentele apărute în procesul reorganizării și au formulat unele propuneri pentru depășirea lor. Acestea vizează aspecte logistice – imposibilitatea specializării, în prezent, a judecătorilor în instanțele din regiuni unde activează mai puțin de 12 magistrați, transmiterea rapidă a dosarelor și arhivelor între instanțe, deplasarea deținuților din penitenciarele amplasate departe de judecătorii, transferul judecătorilor și lipsa resurselor pentru asigurarea acestora cu locuințe sau plata diurnelor.

Sursa citată aminteşte că, potrivit Legii privind reorganizarea instanțelor, unificarea sediilor judecătoriilor se va efectua treptat, până pe 31decembrie 2027, pe măsura creării condițiilor pentru aceasta, conform planului aprobat de Parlament la propunerea Guvernului.

Tudor Iașcenco