Arestatul Petic și agonia Sistemului

Cazul Gheorghe Petic este inventat de Sistemul represiv al lui Plahotniuc. Având în vedere că fostul polițist de forntieră a venit cu dezvăluiri publice despre schemele urâte căre funcționează „cu aprobare de la Centru” în spatele Legii, cazul lui pus pe rol este menit  să prevină alte insurgențe de conștiință, individuale ori de grup, eventual pornite din interiorul Sistemului.

Cazul Petic are însă și reversul nedorit de inițiatorii lui. El a intrat în vizorul opiniei publice naționale și a organismelor internaționale de monitorizare a respectării drepturilor omului. Astfel, cazul devine toxic pentru însăși regimul Plahotniuc.

Regimul dă semne evidente de panică. Acționează haotic de parcă nu ar ști ce să facă, cum să scape de el. Adică știe foarte bine – să-l înfunde cât mai degrabă și cât mai pe mult în pușcărie. Nu știe cum să facă lucrușorul ăstă mai pe nevăzute, mai pe ferite de ochii lumii. Petic este purtat de parca ar fi un cartof fierbinte în mâinile lor: este reținut la Ungheni, escortat la Chișinău, dus apoi la Bălți ca să fie judecat la Orhei. Este păzit de zeci de polițiști, este escortat dintr-un loc în altul flancat fiind de mai multe vehicule speciale, nu este lăsat să facă declarații, este împins cu brutalitate în timpul scurtelor deplasări pe teren deschis și acuns cu repeziciune în bezna dubei, a penitenciarului pe roți. Indivizii din escortă au fizionomii speriate, buimace, chipul lor trădează încordare – semn că „astupatul gurii” lui Petic  și „căratul” lui dintr-un loc în altul este o poruncă de mare responsabilitate dată lor de sus, de la cel mai de sus. Clipul video alăturat le dezvăluie pe toate cu prisosință.

Gheorghe Petic este o victima aleasă ritualic de regim. Prin felul cum a fost reținut și tratat, colaboratorii poliției și ai altor structuri sunt avertizați că orice dezacord cu acțiunile regimului marii corupții va avea repercusiuni de o duritate asemănătoare, poate și mai severă.

Ceea ce regimul nu vrea să ia în considerare este că acest caz, așa cum se arată instrumentat de la apariția lui și până astăzi, îi demască esența. Este al unui regim nu doar corupt, dar și despotic, care disconsideră legea statului și dreptul la viață al cetățenilor. Oricine pretinde dreptatea riscă să ajungă victima lui – acesta îi este mesajul. Este mesajul unui regim în agonie și din acest considerent – foarte periculos.

Valeriu Saharneanu

Distribuie

Lasă un răspuns