Arestarea preventivă, aplicată excesiv. Încă un judecător ar putea fi tras la răspundere

În imagine: Consilierul independent în Consiliul Orăşenesc Rezina, Serghei Bagrin, supus percheziţiilor în septembrie 2017 şi apoi plasat în arest preventiv pentru 60 de zile.  Foto moldova24.info.

 

Anticoruptie.md

Magistratul Nicolae Corcea de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, ar putea fi tras la răspundere pentru că ar fi lăsat o persoană în arest preventiv în mod abuziv. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a fost sesizat de ministrul Justiției, Alexandru Tănase, după ce cazul a fost semnalat de avocatul bărbatului. În același document prin care a sesizat CSM, ministrul reamintește despre problema tot mai gravă privind aplicarea frecventă de către unii judecători a arestului preventiv, fapt ce crește riscul ca Republica Moldova să fie condamnată la CEDO pentru încălcarea drepturilor fundamentale ale omului.

Potrivit sesizării depuse la CSM, bărbatul a fost reținut de Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) la 3 octombrie 2017, fiind suspectat de complicitate la sărvârșirea unor activități de contrabandă. În aceiași zi, prin încheierea judecătorului de instrucție, bănuitul a fost plasat în arest preventiv, care a fost prelungit succesiv de către instanța de judecată, la demersul procurorului de caz. Ultimul termen de prelungire a arestului urmează să expire la 10 februarie.

Avocatul a solicitat eliberarea clientului său din arest și aplicarea unei alte măsuri de constrângere neprivativă de libertate. Printre altele, el a atenționat instanța asupra faptului că riscul eschivării bărbatului de la justiție nu este bazat pe fapte, deoarece acesta este căsătorit, cu doi copii minori la întreținere, fiind singurul întreținător al familiei, cu loc permanent de trai și de lucru și fără antecedente penale. Totodată, apărătorul a atenționat instanța despre faptul că, din momentul plasării în arest, nu au fost întreprinse acțiuni procesuale în privința acestuia. Nicolae Corcea a respins însă cererea chiar dacă până și procurorul pe caz a susținut-o, motivând că nu ar mai fi existat motive obiective care ar fi justificat menținerea persoanei în arest.

„În acest context, țin să atrag atenția că, în cazul lipsei remedierii situației la nivel național, astfel de cazuri comportă riscul condamnării Republicii Moldova de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru încălcarea drepturilor fundamentale. Prin urmare, având în vedere gravitatea extremă a încălcărilor sesizate, solicit Consiliului Superior al Magistraturii să dispună investigarea neîntârziată a faptelor menționate și sancționarea disciplinară”, susține Alexandru Tănase în sesizarea depusă.

La începutul acestui an, judecătorul Iurie Obadă a fost demis din sistem după ce a dispus arestarea lui Andrei Brăguță, decedat în penitenciar în august 2017, chiar dacă tânărul suferea de o tulburare psihică. „Vă spun sincer: primul lucru la care m-am gândit a fost securitatea lui. Înţeleg că articolul pentru care a fost învinuit reprezintă o infracţiune mai puţin gravă. (…) Nu am știut că suferă de o boală. Când l-am văzut în instanță mi-am dat seama că nu e normal. În încheierea mea am scris că era neadecvat, lovea cu picioarele în ușă, în geamuri, era dezbrăcat. Ar fi fost corect ca procurorul să prezinte un alt demers pentru instituirea lui la Psihiatrie”, a spus, între altele, Iurie Obadă în apărarea sa, în fața membrilor CSM, la ședința la care a fost votată demiterea sa din sistemul judecătoresc.

 

Rata de aplicare a arestului, tot mai mare

Anterior, mai mulți experți din domeniu s-au arătat îngrijorați de numărul în creștere al aresturilor preventive aplicate de judecători la solicitarea procurorilor. O analiză a Centrului de Resurse Juridice din Moldova relevă că în 2016, din 3.405 ce-reri de plasare în arest a bănuiților, magistrații au admis 2.855 de demersuri sau aproape 84%. În doar primele șase luni ale anului 2017 au fost admise de judecată 1.622 de demersuri de arest din cele 1.875 depuse de procurori.

 

Experta Mariana Kalughin crede că sporirea numărului de demersuri pentru aresturi și gradul înalt de admisibilitate a acestor cereri nu reprezintă un semnal bun pentru Justiție.

„Chiar dacă este în creștere numărul de dosare instrumentate de procurori, aceasta nu este o justificare. Aceste măsuri trebuie aplicate doar în situații în care alte metode nu funcționează, doar în situații extreme. Aresturile sunt aplicate selectiv în Moldova și doar în cazuri în care se dorește o cât mai mare «corectitudine». Aresturile preventive îngrădesc drepturile omului, de aceea statul trebuie să își întărească celelalte instrumente de care dispune pentru a asigura buna desfășurare a anchetelor penale fără ca persoana să fie lipsită de libertate. Percepția mea este că, atunci când e vorba de aresturi, tonul îl dau procurorii, nu judecătorii. Ultimii se tem să respingă demersurile de arest și pentru că nu sunt bine securizați, și pentru că au avut exemplul dosarelor penale ale Domnicăi Manole și lui Dorin Munteanu”, crede vicepreședinta Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției.

 

De cealaltă parte, procurorul general Eduard Harunjen susține că situația nu ar trebui apreciată reieșind strict din datele statistice.

„Nu putem aprecia dacă ele sunt multe sau puţine fără un studiu amplu al circumstanţelor de drept şi de fapt care au determinat luarea acestor măsuri. Legea statuează clar că astfel de măsuri au loc doar la investigarea crimelor grave, deosebit de grave şi excepţional de grave. Spre regret, în republică se înregistrează un număr mare de infracţiuni din aceste categorii şi acest lucru se întâmplă indiferent de voința organelor de drept, iar cele din urmă sunt obligate să aplice orice procedeu legal pentru a descoperi faptele social-periculoase şi a-şi apăra cetăţenii. Societatea are aşteptări de la noi: să descoperim infracţiuni, să tragem vinovaţii la răspundere şi atâta timp cât această măsură se derulează într-un câmp legal şi dă rezultate – ea va fi utilizată”, a comentat șeful Procuraturii Generale pentru Anticoruptie.md.

 

Din partea redacţiei ziarului CUVÂNTUL

Amintim că, în anul trecut, şi patru cetăţeni din Rezina au fost arestaţi şi ţinuţi în închisoare unii 30, altul 60 de zile pe motiv că în anii 2004-2006, prin falsificarea actelor publice, ar fi contribuit la ocuparea abuzivă a unui teren de 60 de m2, proprietate a or. Rezina, pe care a fost construită o staţie de aşteptare pentru pasageri a transportului.

După ce au fost eliberaţi din închisoare, trei figuranţi în acest dosar n-au dorit să facă declaraţii pentru presă, invocând taina anchetei. Al patrulea, Serghei Bagrin, s-a declarat absolut nevinovat, menţionând: “Luând atunci acest teren în arendă, am respectat toate cerinţele impuse de administraţia oraşului”.

La moment S.Bagrin afirmă că de acel caz se ocupă Comisia parlamentară pentru drepturile omului şi relaţii interetnice, Avocatul poporului şi Procuratura Generală. „Sunt convins, că persoanele care au participat la fabricarea acestui dosar vor fi trase la răspundere” a remarcat S.Bagrin.

 

 

Source: cuvintul.md

Distribuie

Facebook Comentariu

Leave a Comment