Apa consumată de populaţia Republicii Moldova este poluată

Dacă până acum eram siguri că apa din fântâni este mai puțin recomandată pentru consum și că cea de la robinet este mai bună, un studiu recent dă peste cap astfel de judecăți. Deși ne este adusă până în ogrăzi, case, instituții publice, în majoritatea orașelor din  Moldova nici apa livrată centralizat nu este potabilă. Fie că ne vine din Prut, Nistru sau din sonde, apa din paharul nostru poate avea duritate prea mică, mine-ralizare prea mare, depășiri ale amoniului, sodiului, sulfaților, bacterii coliforme. „Chiar și un singur element neconform face ca apa să nu mai fie potabilă, dar tehnică”, afirmă Vladimir Nahaba, doctor în ştiinţe medicale, conferenţiar universitar.

 

Risc pentru sănătate

Mariana Sârghi locuiește în Călărași, iar într-un sat din apropiere îi sunt părinții și rudele. Nici unul dintre ei nu consumă apa direct din robinet, preferând să cumpere apa îmbuteliată sau să o aducă de la izvor. Întrebată de ce, Mariana ne spune că nu este sigură de calitatea apei livrată centralizat și nu vrea să riște cu sănătatea ei și a celor din familie. „Este o necesitate, nu un lux, dar care ne costă mult prea scump”, zice aceasta.

Și în satul Lozova, Strășeni, de ani buni locuitorii fac comenzi de butelii mari cu apă potabilă din Chișinău. Localitatea este în șirul celor mai vulnerabile și periculoase situații din punct de vedere epidemiologic, de rând cu Micăuți, Onești, Chirianca, Cod-reanca, Dolna, Gălești și alte localități din Strășeni, precum afirmă medicul șef Ion Ciochină. „Apa potabilă este o problemă acută și de mai mulți ani la Lozova. În instituțiile de învățământ este livrată apa îmbuteliată. Locuitorii, de asemenea, nu au de ales și comandă apa de la Chișinău. Chiar dacă ne aflăm la poalele rezervației “Codrii”, apa din fântânile noastre nu este bună de consum”, spune Maria Ursachi, directoarea Liceului “Nestor Vornicescu” din localitate.

O situație alarmantă releva acum câțiva ani un studiu UNICEF: 61% din elevii din Republica Moldova sunt expuşi unui risc moderat sau major condiţionat de calitatea apei potabile în şcoli.

 

Apa neconformă în grădinițe și spitale

Nu demult, la Chișinău, experții au bătut din nou alarma – doar 30% din probele de apă prelevate din spitale, grădinițe, primării corespund normativelor la capitolul indici fizico-chimici și aproape fieca-re a doua probă nu este conformă la indicii microbiologici. Studiul a fost realizat de Fundaţia Est-Europeană în perioada iulie-septembrie 2016, fiind prelevate 96 de probe de apă potabilă din 45 de localități din R. Moldova. În doar 8 localități probele de apă analizate au fost conforme atât la indicii fizico-chimici, cât și microbiologici – orașele Cantemir, Cahul, Glodeni (apa din Prut), Cricova, Bălți, Soroca (Nistru), Rezina și satul Varnița (ape subterane). În celelalte 37 de localități apa s-a dovedit a fi neconformă, inclusiv în Chișinău, una din cele două probe prelevate atesta abateri la indicii microbiologici.

 

Prea mult fluor, amoniu, nitriți și nitrați

Cele mai mari con-centraţii de fluor, de exemplu, au fost depistate în orașele Călăraşi, Taraclia, Briceni și Ialoveni. Borul este peste limita admisibilă la Comrat, Taraclia și Ceadâr-Lunga.

Valori crescute de nitriţi, cu depășirea de cinci și mai multe ori a limitei maxime admisibile, au fost înregistrate în probele de apă din orașele Teleneşti, Râşcani, Edineţ, Donduşeni, Briceni, Ceadâr-Lunga. Prea mulți nitrați are apa din Criuleni, Cornești și Taraclia.

Depășiri ale limitei ma-xim admisibile de amoniu au fost depistate în fiecare a treia probă de apă, cele mai mari concentrații fiind în Anenii Noi, Basarabeasca, Teleneşti, Râşcani, Briceni.

Și conținutul de sodiu depășește norma, cele mai mari abateri fiind atestate la Comrat, Taraclia, Ceadâr-Lunga, Sângerei, Făleşti, Drochia, Râşcani, Edineţ și Donduşeni.

În jumătate din probele analizate, duritatea apei este mai mică decât limita admisă – la Călăraşi, Basarabeasca, Ceadâr-Lunga, Făleşti, Râşcani, Edineţ, Donduşeni. Mineralizarea, însă, este prea mare, în special, în raioanele Criuleni, Călăraşi, Comrat, Taraclia, Sângerei, Făleşti.

Astfel, precum putem să observăm, unele localități au câte o gamă diversă de neconformități în apa potabilă.

 

Sonde părăsite și gunoiști peste tot

Potrivit studiului, apele subterane, în comparaţie cu cele de suprafaţă, au prezentat majoritatea abaterilor. Deși probele au fost luate la robinet, poluarea apei ar putea veni chiar de la sursă. 

Valentin Ciubotaru, director executiv al ONG-ului “BIOS”, spune că drept sursă de poluare sunt, în special, sondele abandonate, gunoiștile neautorizate și WC-urile din imediata apropiere a fântânilor arteziene. „Aceste rezultate ne demonstrează o dată în plus că avem criză de apă potabilă și că nu ne putem permite, de exemplu, iriga-rea cu apa din subteran, așa cum își doresc unii agricultori. Apa trebuie protejată, fiecare caz de poluate – analizat separat. Întrebarea este: cine a permis exploatarea sondelor arteziene când se știa de starea apelor subterane?”, conchide Ciubotaru.

Datele Inspectoratului Ecologic Național arată că peste 2300 de sonde (date din 2014) se află în stare deplorabilă, calitatea apei nu corespunde normelor sanitare, iar debitele de apă din sonde nu asigură îndeajuns necesitățile consumatorilor. O bună parte din sondele arteziene se află într-o stare avariată, au coloana de tubaj deteriorată ori gura sondei deschisă, ceea ce facilitează amestecul apelor pluviale cu cele de adâncime şi înrăutăţirea calităţii straturilor acvifere; sunt și sonde abandonate sau lichidate fără respec-tarea normelor în vigoare.

„Uneori, în apropierea sondelor arteziene sunt amplasate chiar foste depozite de pesticide”, afirmă Andrei Isac, expert în cadrul ONG-ului “EcoContact”.

„Pentru a livra cetățenilor apă potabilă de calitate este nevoie de tehnologii foarte sofisticate și foarte costisitoare”, spune Arcadie Rusnac, reprezentant SA „Apă-Canal” Chișinău. „Oamenii trebuie să fie încrezuți în apa pe care o consumă, fapt care încă nu este pe deplin posibil”, spune acesta.

Cu sau fără filtre?

Calitatea îndoielnică a apei livrată la robinet nu este un secret pentru mulți locuitori, fapt care generează și un activism sporit al firmelor care propun diverse filtre pentru apă.

Specialiștii, însă, atrag atenția că dacă am decis procurarea de anumite filtre pentru tratarea apei în condiții casnice, să nu uităm de reîncărcarea la timp a cartușelor, or, acestea au o capacitate limitată de absorbție a impurităților, care scade în timp.

„O soluție de protecție ar fi cumpărarea unor aparate ieftine pentru testarea calității apei de la robinet și determinarea componentelor care depășesc limita admisibilă. Astfel, vom fi siguri de apa pe care o consumăm și ne vom proteja sănătatea”, spune Vladimir Nahaba, doctor în ştiinţe medicale.

Conform datelor statistice din anul 2015, pe teritoriul ţării există 1113 apeducte, din care 69 nu sunt funcţionale. Potrivit Strategiei de Mediu, până în anul 2023, circa 80% din populaţie urmează să aibă acces la sisteme şi servicii sigure de alimentare cu apă şi circa 65% – la sisteme şi servicii de canalizare.

Lilia Curchi

 

Source: cuvintul.md

Distribuie

Lasă un răspuns