Aliona Albu: Învățământul dual – un imperativ al timpului

Şcoala Profesională Rezina, prima în regiunea Orhei, s-a implicat în proiectul-pilot privind învățământul dual. În anul curent de studii, în baza unui contract de parteneriat cu o întreprindere de confecții din Rezina, conform acestui proiect-pilot este instruită o grupă de cusătorese. Proiectul este realizat sub egida filialei Orhei a Camerei de Industrie şi Comerţ. În anul viitor administraţia școlii prevede să deschidă o grupă cu instruire duală în domeniul tâmplăriei pentru deţinuţii din Penitenciarul nr. 17 Rezina şi alta – la o firmă din oraş, unde vor fi pregătiţi lăcătuși-electricieni.

 

În imagine: Elevele Şcolii Profesionale Rezina în timpul uceniciei la întreprinderea-parteneră.

 

Deficitul de cadre: cauze și posibilități de depășire a crizei

Azi, mai ales în satele din R.Moldova, este problematic să găseşti meseriaşi pricepuţi și oneşti, capabili să pres-teze servicii calitative în domeniul construcţiilor şi reparaţiilor locuinţelor, sistemelor electrice, grupurilor sanitare, confecţionării diferitor piese din metal şi lemn, îmbrăcămintei, încălţămintei etc. Recent Guvernul chiar a anunțat că intenţionează să invite în R.Moldova cetăţeni străini, care să acopere deficitul de cadre în aceste şi alte domenii. Iar mai mulți agenţi economici participanţi la o dezbatere publică organizată acum un an şi ceva de săptămânalul CUVÂNTUL insistau că problema este o urmare a pseudoreformelor din sistemul de educaţie din R.Moldova, care au condus la compromiterea parțială a învăţământului liceal şi degradarea celui tehnico-profesional.

Potrivit Ministerului Educaţiei, Culturii şi Cercetării, o variantă de depăşire a crizei ar fi învățământul dual pilotat începând cu anul 2014 graţie Proiectului Uniunii Europene „Asistență Tehnică pentru domeniul Învățământului Profesional Tehnic în Republica Moldova”. Sergiu Harea, preşedintele Camerei de Industrie şi Comerţ a RM, sub egida căreia este implementat Proiectul, menţiona în cadrul unei conferinţe de presă că, dacă în anul trecut de studii, în învăţământul dual erau implicate 15 companii și 9 școli profesionale şi de această formă de instruire beneficiau 220 de elevi, la moment numărul companiilor implicate în proiect s-a dublat, iar al elevilor – s-a triplat.

 

Învățământul dual și renașterea școlii profesionale Rezina

Datorită învăţământului dual, sporeşte calitatea instruirii, dar şi marja de înregimentare în economia naţională a cadrelor pregătite, afirmă Aliona Albu, directoarea Şcolii Profesionale Rezina. ”Fetele din grupa de cusătorese de la şcoala noastră, antrenate în acest proiect, 30 la sută din anul de studii fac teorie în auditorii, iar 70% din timp învață şi lucrează nemijlocit în secțiile întreprinderii. Conform contractului cu întreprinderea-parteneră, în afară de bursă, fetele primesc de la întreprindere un salariu de ucenicie, iar după studii urmează să fie angajate la întreprindere”, ne-a spus dumneaei, accentuând că rezultatele înregistrate de fete în primul semestru de studii demonstrează elocvent prioritățile învățământului dual.

Aliona Albu

Aliona Albu, directoarea Şcolii profesionale din Rezina consideră că învăţământul dual este o pistă de salvare a instituţiei pe care o conduce, dar şi a învăţământului tehnic-profesional din R.Moldova.

Școala profesională din Rezina și-a deschis uşile în 1979, misiunea de bază a instituţiei fiind pregătirea cadrelor pentru uzina de ciment din Rezina, pe atunci în stadiu de construcţie, dar şi pentru alte şantiere din republică. În primii ani aici învăţau circa 1000 de tineri. După absolvire, majoritatea erau angajaţi în câmpul muncii sau îşi continuau studiile în instituţiile de învăţământ superior.

„În ultimele trei decenii şcoala noastră a trecut prin mai multe cumpene, dar a supravieţuit şi acum suntem în proces de renaştere. Avem 230 de elevi întruniţi în 11 grupe, care pregătesc electro-gazo-sudori, cusătorese, lăcătuși, tencuitori, tâmplari. Școala dispune de un corp didactic cu experienţă, săli de clasă, laboratoare, ateliere dotate cu echipament modern, cantină,  bibliotecă, punct medical, cămin, terenuri sportive”, povesteşte dna Albu.

Potrivit directoarei, contingentul de elevi în şcolile profesionale depinde mult pe de o parte de încrederea părinţilor şi copiilor în calitatea instruirii profesionale, iar pe de alta – de gradul de absorbţie a acestor cadre de către economia naţională. “În ultimii ani, doar circa jumătate din absolvenţii noştri au reuşit să se încadreze în câmpul muncii. Învăţământul dual, credem, este o soluţie foarte bună în ce priveşte depăşirea problemelor principale în învăţământul profesional şi încadrarea în economia ţării. Din câte ştiu, Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării a iniţiat elaborarea Regulamentului pentru a stabili condiţiile şi regulile de organizare a acestei forme de învăţământ, reglementarea statutului elevului-ucenic, obligațiunile școlilor și ale întreprinderilor partenere, etc.”, a mai remarcat dna directoare.

 

Interesul firmei: cadre tinere, de perspectivă

Zinaida Lazari

Firma de confecţii parteneră a școlii, cu sediul în Chişinău şi o filială în Rezina, activează din a. 2007. Potrivit Zinaidei Lazari, şefă de producere la filiala din Rezina, aici se produce o gamă vastă de articole de vestimentaţie, la comanda diferitor parteneri de peste hotarele țării. Toată producţia gata este destinată pentru export în România, Franța, Italia, Belgia etc. ”De câţiva ani firma produce şi articole pentru femei sub un brand propriu, care aparţine directoarei-adjuncte a întrep-rinderii şi care se bucură de mare succes în România”, a menţionat dna Lazari.

Dna Lazari ne-a spus că întreprinderea şi Şcoala profesională colaborează de mai mulţi ani. Un timp filiala a fost situată într-o încăpere arendată de la această şcoală.

”Înainte de a intra în Proiect, noi, reprezentanţii firmei, am mers la cursuri cu formatori români şi germani, unde am studiat particularităţile, formele şi metodele de instruire a elevilor implicaţi în învăţământul dual. Pentru că în acest caz ne asumăm mai multe responsabilităţi decât cele de organizatori şi dirijori ai unui proces de producţie. Au fost întâlniri, discuţii cu profesorii de la şcoală, cu părinţii, elevii, în urma cărora parcă am găsit răspunsuri la majoritatea întrebărilor care ne frământau. Pe parcursul acestui an de studii toţi ne-am convins că această formă de instruire a viitorilor meseriaşi este mult mai eficientă pentru că astfel cunoştinţele teoretice sunt completate și consolidate operativ cu deprinderi practice, în condiţii reale de producţie, cu utilizarea unui echipament şi utilaj modern, de care instituţiile de învăţământ de la noi nu dispun”, explică şefa de producere de la filiala din Rezina a întreprinderii.

Zinaida Lazari ne-a mai destăinuit cum era când dânsa a lucrat la Şcoala Profesională din Rezina. “Părinţii erau impuşi să asigure copiii cu fel de fel de instrumente, materiale didactice. La noi elevii sunt asiguraţi cu toate cele necesare de către firmă, învață meseria utilizând un echipament performant. Articolele pe care fetele le produc în cadrul instruirii sunt croite pe mărimea lor şi le aparţin. Iar în cadrul practicii de producţie grupa va forma o echipă aparte, va executa comenzi concrete pentru care li se va plăti salariu. Pe perioada instrurii elevele, în afară de bursa de la şcoală, primesc de la întreprindere o bursă lunară de 1600 de lei”, spune dna Lazari.

Diana Covalschi, una din elevele din această grupă, a confirmat că meseria aleasă, dar și modul de instruire îi place pentru că în câteva luni a reușit să acumuleze multe cunoștințe teoretice și practice. Iar dna Lazari a adăugat că Diana este una dintre cele câteva eleve pe care administrația firmei, după încheierea cursului, intenționează să le propună să-și continue, cu burse de la întreprindere, studiile la un colegiu de specialitate.

La întrebarea care este interesul firmei în această afacere, Zinaida Lazari a răspuns scurt: ”Astfel avem posibilitate să completăm colectivul cu specialişti tineri, de perspectivă, bine pregătiţi, iar în economie, vorba ceea, cadrele hotărăsc totul”.

 

Forme și metode noi de creştere a prestigiului meseriilor

Elena Ciurari, directoare-adjunctă pentru instruire şi practică spune că administraţia Şcolii Profesionale, colectivul didactic utilizează diverse forme şi metode de creştere a prestigiului meseriilor, atragere a tinerilor în învăţământul profesional.

La începutul lunii februarie c., de exemplu, în şcoală a fost organizată Decada Cusătoresei. Potrivit dnei Ciurari, ideea aparţine Liliei Tudose, maistră-instructoare la meseria cusătorese. În afara orelor de studii fetele au confecționat rochii, fuste, bluze, pe care, pentru prima dată în istoria şcolii, au decis să le scoată la judecata publicului.

 

previous arrow
next arrow
PlayPause
Slider

Parada celor câteva zeci de modele confecționate din materiale tradiționale, dar și netradiționale (hârtie de ziar, peliculă de polietilenă, șervețele uscate) a avut loc în sala de festivități a școlii, în prezenţa unui public numeros.

Cele mai multe piese au prezentat fetele din grupa 301, șefă Cristina Ghilca. De o apreciere deosebită s-au bucurat rochiile de mireasă şi mai ales cea confecţionată de Cristina Ghilca din 1000 de șervețele uscate, prezentată de către Donțu Doina, a spus dna Ciurari, menționând că în ani trecuți aici au fost organizate, cu participarea unor întreprinderi de profil, concursuri pentru elevii din grupele de tencuitori, tâmplari, ș.a.

„Ne-am dori un muzeu al școlii. Primele exponate vor fi o parte din modelele demonstrate la parada modei din 2018”, a adăugat directoarea Aliona Albu.

 

Potrivit Biroului Naţional de Statistică numărul elevilor în învățământul profesional tehnic este în permanentă descreştere. În anul curent de studii, bunăoară, în instituţiile de instruire profesională studiază 46,6 mii de elevi, cu 4,5% mai puţini decât în anul precedent. Şi mai problematică este situaţia în învățământul professional-tehnic secundar, unde numărul elevilor s-a redus faţă de a. 2016-2017 cu 10,7%. De 3 ori s-a redus şi numărul absolvenţilor liceelor care optează pentru  studii profesional-tehnice.

Tudor Iaşcenco, Ion Perciun

Distribuie

Lasă un răspuns