Agricultorii din regiunea Orhei: prezență modestă, dar rezultativă

Thierry Ernst, francezul stabilit în satul Horodişte, raionul Rezina (la dreapta), alături de angajaţi ai firmei sale, îndemnau vizitatorii să guste varietăţi franţuzeşti de brânzeturi, produse în Moldova.

 

Săptămâna trecută pentru organizația teritorială Orhei a Federaţiei Naţionale a Fermierilor (OT a FNF) a fost o perioadă de griji şi emoții legate de participarea la Expoziţiile naționale ”Moldagroteh” şi “Farmer”, care tradițional au loc în a treia săptămână a lunii octombrie la “Moldexpo”. 

 

Revenirea lui Vitalie Ciobanu la OT a FNF Orhei, apreciată ca semn bun

La expoziția principală a anului OT Orhei a FNF, cea mai mare în republică, raportează ”pe viu” despre succesele obținute în aplicarea tehnologiilor avansate, performanţele înregistrate de fermierii din teritoriu. De data aceasta în pavilioanele ”Moldexpo” au fost prezenți 18 participanți din regiunea Orhei, care au demonstrat, dar și au vândut, producția lor: puieți de pomi fructiferi și de arbuști decorativi, produse din carne și lapte, din apicultură, etc. O surpriză a fost participarea lui Vitalie Ciobanu, zootehnician, consultant la OT de la formare până în 2010, care în ultimii opt ani a lucrat la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, director la ÎS ”Moldsuinhibrid” ca să revină în calitate de consultant. Dumnealui mi-a făcut cunoștință practic cu toți participanții la ediția actuală a expoziției. Iar de la participanții tradiționali am aflat că revenirea lui V. Ciobanu la OT este un semn bun or, anume când dumnealui a lucrat consultant orheienii luau partea leului din toate premiile Expoziției ”Farmer”, inclusiv ”Grand prix”. Previziunea dnei Elizaveta Gașper s-a împlinit – şi de data aceasta trofeul ”Farmer-lider” a fost decernat GȚ ”Caraman Gheorghe”, producător de brânzeturi de la Brăviceni, care s-a mai învrednicit și de o diplomă de mențiune pentru activitatea unei întreprinderi de tip familial.

Deținător al diplomei de gradul I a devenit Vladimir Stratanenco, patronul SRl ”Mezel Brav”, tot de la Brăviceni, iar locul III în aceeaşi categorie – ”Zootehnie procesare” i-a revenit GȚ ”Țurcanu  Andrei” de la  Zorile.  Adică toate premiile obținute au ținut de domeniul zootehnie-procesare, ceea ce, în opinia lui Sergiu Muravschi, preşedintele OT, nu poate să nu bucure, deoarece anume în domeniul respectiv în ultimii 10 ani au fost implementate cele mai multe proiecte legate de completarea şeptelului cu noi rase de ovine și bovine, crearea unor noi întreprinderi private de prelucrare a producţiei animale.

 

SRL ”Euroflora-Com”, aproape 20 de ani de experiență în domeniu

”Euroflora-com” este participantă permanentă la expoziţiile ”Farmer” pe parcursul a două decenii, adică de când Andrei Atamanenco conduce această pepinieră unde se cultivă arbori și arbuști decorativi. Anterior întreprinderea în cauză se numea colhozul ”Dacia”. La începutul anilor 90 gospodăria a participat la o expoziție dedicată urbelor înfrățite Orhei și Piatra-Neamț și numele vechi i-a speriat pe potențialii beneficiari nemțeni. Cazul a servit ca imbold pentru reformare.

Gospodăria şi-a schimbat statutul şi denumirea, dar şi domeniul de activitate. Acum, de exemplu, aici se cultivă circa 500 de soiuri de trandafiri decorativi cu denumiri dintre cele mai năstrușnice. De exemplu, unul din cele mai originale soiuri, care poartă numele președintelui Franței din perioada 1958-1968,  Charle de Gaules, reprezintă o combinare a celor trei culori ale drapelului francez.

Directoare executivă este Olga Saraeva, soția dlui Atamanenco, care a adus și a plantat la Orhei sute de specii de portaltoi de arbuşti decorativi, mai ales trandafiri.  Dna Olga ne-a relatat că la pavilionul firmei întotdeauna este coadă și că în cadrul expoziţiilor, de regulă, vinde o cantitate enormă de puieți:

”A apărut moda să ai acasă câțiva trandafiri mari, de statura omului. În afară de asta, tot mai mulți proprietari preferă să sădească arbuști decorativi în grădină după modelul occidental şi noi îi ajutăm să-şi amenajeze curţile”, ne spune dna Saraeva.

 

Asociația crescătorilor de ovine, prezență mai modestă, dar semnificativă

Asociația crescătorilor de ovine din regiunea Orhei era reprezentată de Andrei Țurcanu, 51 de ani, vete-rinar de profesie, proprietar de oi de la Zorile. Andrei primul în regiune a implementat mulsul mecanizat al oilor, care ușurează mult munca ciobanului și îmbunătățește calitatea laptelul. Tot el vinde brânza în caserole închise de plastic, de 3-5 kg, astfel clientul poate să procure și să păstreze produsul oricât dorește și să-l consume când vrea. A mai adus ovine de rasă, în total cinci denumiri, astfel mărind productivitatea șeptelului de 3-4 ori față de oile din stânele obișnuite de la noi:

”Acum nu faci nimic fără ajutorul savanților, fără a te coopera, fără schimb de experiență. Ce se cere de la stat? Dacă nu ne poate ajuta, măcar să nu ne încurce”, spune cu amărăciune  Andrei.

Andrei Țurcanu afirmă că oieritul este un destin al familiei sale. Fiul Ion îşi face studiile la zootehnie și, firește, se va întoarce acasă. Soția și chiar soacra sunt angajate plenar în afacere. E o afacere care necesită multă muncă și care nu aduce venitul scontat, dar dacă ar lua-o de la început, Andrei zice că tot de oierit s-ar apuca.

 

Thierry Ernst, francezul producător de cașcaval de la Horodiște    

Într-un pavilion, l-am întâlnit pe Thierry Ernst, un francez înalt de statură, stabilit în satul Horodişte, raionul Rezina. Monseur Thierry produce la Horodiște 5 denumiri de brânzeturi. Istoria a pornit de la horodeșteanca Tatiana Pagu, care a revenit din Franța cu soțul ei, Thierry Ernst și au fondat, acum 15 ani, întreprinderea “Vent d’Est”. Alături de alte activităţi au deschis o secție de brânzeturi, chestiune primită cam neunivoc de localnici, care găsesc prea extravagante reţetele francezului.

„Ideea de a face cașcaval a apărut acu trei ani. Ne-am gândit că am putea să ajutăm sătenii, să creăm locuri de muncă. Am început cu o denumire de cașcaval, acum producem 5 feluri. Producția o vindem mai mult la Chișinău. Mai participăm la acțiuni de caritate, am sponsorizat studiile multor elevi, am adus cărți în bibliotecă, am finanțat tratamentul medical al unor copii din familii defavorizate”, ne spune Thierry.

Este de loc de lângă Lion, e bucătar de profesie, dar a deprins şi meseria de a produce brânzeturi, care în Franța se transmite din tată în fiu. Dânsul mi-a spus că în prezent în patria sa se produc circa 1000 feluri de cașcaval.

A îndrăgit Moldova și crede că, în pofida mai multor probleme, mediul de afaceri este unul favo-rabil. Cumpără lapte de la sătenii în vârstă, colaborează cu un tânăr proprietar de stână, care-i livrează laptele de caprină și ovină. Pe viitor dorește să construiască o secție pentru producerea siropurilor, să extindă proiectele sociale pentru sătenii defavorizați:

”Poți să te consideri bogat dacă ai puterea să ajuți pe cei din apropiere. Adică afacerea noastră are o tentă socială”, ne spune dl Thierry.

 

Gașperii au expus produse ecologic pure

Familia Gașper din Furceni participă  an de an la expozițiile ”Farmer”. Dna Elizaveta ne-a demonstrat de data asta boluri cu grâu, năut și linte crescute fără nutrienți chimici și fără erbicide:

”Nici sapa nu am băgat pe aceste suprafețe! ”Spelta” este de fapt grâu sălbatic, în toamna asta am semănat 30 de hectare, a răsărit deja. Năutul și lintea – a fel. Le cumpără o firmă cehă specializată în fabricarea produselor alimentare ecologice. Dacă la noi ar ști cum să le gătească, ar fi cele mai vândute produse, cum este, de exemplu, hrișca. Lintea preparată conform unor reţete moderne este tot așa de gustoasă precum carnea”, ne spune dna Elizaveta.

Cu regret, cele trei boluri cu boabe erau unicele produse demonstrate în tot pavilionul fermierilor.

 

Apicultura, domeniul celor tineri și inspirați

Părintele Oleg Dolghieru, parohul bisericii din Ivancea, energic şi pasionat de mai multe domenii (spre exemplu, îi învață pe copiii satului lemnăria), a prezentat o varietate impresionantă de produse apicole. De la dumnealui am aflat cum se prepară fără mari dificultăți tinctura de propolis care este un panaceu contra a mai multe boli, inclusiv și cancerului:

 

”Nu este nevoie să îl dați pe răzătoare, ceea ce e foarte greu. Înghețaţi 20 grame de propolis în congelator, după care îl compactați într-o cârpă curată sau hârtie cu textura deasă până când propolisul se trasformă în pulbere fină, pe care o amestecați bine în 100 mililitri de alcool de 96 grade. Peste câteva zile tinctura este gata de administrat. Dar, înainte de a o utiliza, consultați un medic specialist”, ne-a recomandat părintele-paroh.

Dacă pentru părintele Oleg apicultura este un hobby, apoi pentru Sergiu Guzun, 36 de ani, patronul SRL “API Seviart” din Orhei, este o îndeletnicire care a trecut de la tată la fiu:

”Am făcut facultatea la Universitatea Tehnică, mi-am încercat forţele și în alte domenii, dar până la urmă am revenit la apicultură, care pentru noi este o tradiţie. Mi-am zis: la ce mi-ar trebui altceva, când cunosc dea fir-a-păr experiența tatei și a bunicului?”, ne spune apicultorul.

Acum are 50 de familii de albini. Mierea o vinde la piață, dar și unor agenți economici specializați în exportul produselor apicole. Se gândește să mărească volumul producţiei la export pentru ce și-a pregătit prisaca conform rigorilor UE. Are deschis și un site al său pe net, unde-și promovează destul de reușit marfa.

”Am ajuns la o concluzie paradoxală: noi acum consumăm mai puțină miere pe cap de locuitor decât se consuma în perioada interbelică! Dacă am citi documentele de epocă, apoi am găsi că lumea era mult mai sănătoasă, mai longevivă. Și asta datorită consumului de miere!  Atunci orice gospodar ținea acasă trei-patru știubeie model vechi, știau să capteze un roi… Acum rămânem în urmă față de alte țări la acest capitol”, menţionă tânărul apicultor de la Orhei.

Ion Cernei 

Distribuie

Lasă un răspuns