Adevărul care ne va face liberi ca să ne putem recupera identitatea europeană

Apel către toți oamenii de bună credință: președinți ai Consiliilor raionale, primari,  consilieri, profesori de istorie, oameni de cultură și artă, agricultori, studenți

 

Foto timpul.md

Este cunoscut faptul că Pactul Ribbentrop–Molotov a dat undă verde URSS să ocupe Basarabia, act înfăptuit la 28 iunie 1940. Basarabenii au devenit ostatici ai statului sovietic, destinul lor a fost decis în laboratoarele Kremlinului, adevărați stăpâni în spaţiul basarabean au devenit străinii. Regimul totalitar comunist a transformat RSSM într-un laborator de experimentare la nivel naţional şi social de pe urma căruia au avut de suferit cetățenii acestei palme de pământ, iar numărul victimelor directe şi indirecte sunt de ordinul a sute de mii de persoane.

 

Cele săvârşite de autorităţile sovietice, care au pus stăpânire pe acest teritoriu, pot fi calificate în termeni juridici drept crime împotriva umanităţii: genocid etno-cultural de dezbinare etnică, modelarea unei identități false, foametea organizată, represiuni, deportări în masă și colectivizarea forțată. În acelaș an regimul totalitar a început teroarea prin condamnare și deportarea în Siberia și Kazahstan a intelectualilor basarabeni incomozi  sistemului. Apoi au urmat alte două valuri de deportări.

Începând cu anul 1946, pe fondul unei secete care a lovit nu doar spaţiul dintre Prut şi Nistru, ci şi Moldova istorică, sovieticii au conceput un diabolic plan de înfome-tare a populaţiei basarabene prin confiscarea forțată a produselor alimentare de la țărani. Scopul final: distrugerea conştiinţei naţionale, instaurarea fricii şi netezirea drumului către colectivizare.

Statisticile oficiale arată că peste 300.000 de oameni şi-au pierdut viaţa din cauza foametei în Basarabia, într-un singur an. În cimitire nu mai exista loc pentru morminte.

Din cauza lipsei hranei sau a alimentaţiei necorespunzătoare (consumul de frunze, troscot, ştir etc.), numărul cazurilor de distrofie a explodat. În decembrie 1947 în multe raioane basarabene, distroficii alcătuiau de la un sfert până la 30% din populaţie.

La 6 iulie 1949 a început al doilea val de deportări masive a zeci de mii de familii, inclusiv copii mici și bătrâni. Mulți dintre ei nu s-au întors din locurile de deportare.

În 2017 s-au împlinit 70 de ani de la foametea organizată, iar în 2019 vor fi 70 de ani de la deportările din 1949. Din an în an numărul conaționalilor noștri supuși teroarei prin înfometare, represiuni, deportări  de către  regimul  de ocupație  este tot mai mic. Regimul sovietic de ocupație a depus eforturi pentru a anihila memoria colectivă. Un popor fără memorie poate fi ușor manipulat. Dna Elena Postica, doctoră în istorie, împreună cu un grup de colaboratori au depus o muncă colosală în arhive pentru a edita în cadrul Muzeului Național de Istorie a RM patru volume în care sunt înscrise numele cetățenilor supuși deportărilor.

Pentru a aduce un omagiu concetățenilor noştri trecuți prin calvarul teroarei  promovate de regimul totalitar comunist, facem APEL către toți oamenii de bună credință, către cei ce locuiesc în localitățile de baștină și cei ce locuim în alte orașe și sate din RM, cât și în alte state ale lumii, să ne mobilizăm  pentru a instaura în fiecare localitate:

  1. O troiță cu inscripția:”În memoria consătenilor decedați în timpul foametei organizate de către regimul totalitar comunist de ocupație în anii 1946-1947.” Inscripția este bine să fie scrisă pe o placă de granit negru fixată pe Troiță.
  2. Un monument în memoria basarabenilor supuși deportărilor cu următorul conținut, scris pe o placă de granit negru fixată de monument: “În memoria consătenilor supusi represiunilor și deportărilor de către regimul totalitar de ocupație sovietică (şi lista celor deportați).

Prin acest act creștinesc de demnitate și iubire de neam vom aduce un omagiu băștinașilor și vom păstra veșnic vie memoria colectivă. Un popor cu memoria colectivă atrofiată nu poate să-și făurească un viitor demn și o viață fericită.

Adevărul ne va face liberi și doar liberi ne vom putea recupera identitatea și vocația europeană. Să fie într-un ceas bun!!!

 

P.S. Listele cu numele băștinașilor deportați le putem găsi în cele 4 volume Cartea Memoriei, unde, în ordine alfabetică, sunt toate raioanele și localitățile (raioanele Orhei şi Rezina – în volumul III, raioanele Şoldăneşti şi Teleneşti – în volumul IV).

Cartea Memoriei o putem găsi pe www.deportari.md

În volumul IV la capitolul Anexe (pag. 360) sunt completări la listele din volumele I-III. La pagina 407 este lista slujitorilor bisericii (preoți, mitropolit s.a., supuși represiunilor).

 

Semnatarii apelului:

  1. Postica Elena, doctoră în științe istorice, directoare adjunctă a Muzeului Național de Istorie
  2. Moșanu Alexandru, doctor habilitat în istorie, președinte al Parlamentului Independenței (1990-1993), Membru de onoare al Academiei Române
  3. Tighineanu Ion, academician, prim-vicepreședinte al AŞM, doctor habilitat în fizică
  4. Cojocaru Gheorghe, doctor habilitat în istorie, directorul Institutului de Istorie al AŞM
  5. Enciu Nicolae, doctor habilitat în istorie, vice-director al Institutului de Istorie al AŞM
  6. Brânzan Nadejda, medică, deputată în Parlamentul Independenței (1990-1994), președinta ONG Constelația Familiei
  7. Filip Iulian, scriitor
  8. Dabija Nicolae, scriitor, membru corespondent al AŞM, deputat în Parlamentul Independenței (1990-1994)
  9. Cimpoi Mihai, scriitor, academician
  10. Ghilaș Victor, director al institutului Patrimoniului Cultural al AŞM, doctor habilitat în istorie
  11. Țaranu Mariana, conferențiară universitară, doctoră în istorie
  12. Bahnaru Vasile, doctor habilitat, directorul Institutului de Filologie al AŞM
  13. Ciocanu Ion, scriitor
  14. Cozonac Cornelia, jurnalistă, directoarea Centrului de investigații jurnalistice
  15. Reniță Alecu, directorul revistei Natura, deputat în Parlamentul Independenței
  16. Bantoș Ana, doctoră habilitată, conferențiară universitară
  17. Arseni Alexandru, doctor habilitat în drept, deputat în Parlamentul Independenţei (1990-1994)
  18. Mardarovici Ecaterina, deputată în Parlamentul RM (1998-2001), fondatoarea ONG Clubul Femeilor 50/50
  19. Beșleaga Vladimir, scriitor, deputat în Parlamentul Independenței (1990-1994)
  20. Palihovici Liliana, vice-președintă a Parlamentului RM (2010-2017), profesoară de istorie
  21. Silvestru Aurelian, doctor în psihologie, scriitor, directorul Liceului Prometeu-Prim
  22. Gaina Boris, academician al AŞM, doctor habilitat în științe agricole
  23. Dediu Ion, academician
  24. Petrenco Anatolie, doctor habilitat în istorie, conferențiar universitar
  25. Țâcu Octavian, doctor în istorie, conferențiar universitar, AŞM
  26. Țaranu Anatol, doctor în istorie, deputat în Parlamentul Independenței (1990-1994)
  27. Chircă Sergiu, doctor habilitat în economie, deputat în Parlamentul Independenței, membru de onoare al Academiei Române
  28. Ghidirim Gheorghe, doctor habilitat în medicină, academician al AŞM
  29. Ciutac Ion, doctor habilitat în medicină, conferențiar universitar
  30. Saharneanu Valeriu, ziarist, deputat în Parlamentul RM (2010-2014)
  31. Iașcenco Tudor, jurnalist, președinte al Asociației Presei Independente
  32. Hadârcă Ion, scriitor, deputat în Parlamentul Independenței
  33. Robu Elena, jurnalistă
  34. Aurica Basarabeanca, cantautoare, Artistă Emerită
  35. Dumbrăveanu Luminița, scriitoare, scenaristă de film
  36. Bulat-Saharneanu Maria, jurnalistă
  37. Varta Ion, doctor în științe istorice
  38. Pohilă Vlad, scriitor, publicist
  39. Bostan Ion, pensionar, Florești

 

 

Distribuie

Lasă un răspuns