„Acesta e meleagul meu, Rezina”

În imagine: coperta cărţii-album.

Aşa este întitulat un album foto despre raionul Rezina, editat recent. Din informaţia foarte scundă prezentă în el aflăm că a fost pregătit şi editat cu un tiraj de 100 de exemplare, autoare a conceptului fiind Eleonora Graur, preşedinta raionului; că varianta română a textelor aparţine Aculinei Popa, cea engleză – Inei Lazar, iar fotografiile şi designul – lui Călin Gobjilă.

 

Album al raionului sau al preşedintei?

Aproximativ acum un an am discutat cu dna Graur despre o eventuală editare a unei cărţi-monografii ilustrate despre raionul Rezina. Întrebat cum aş vedea eu o asemenea lucrare, am răspuns că, în opinia mea, aceasta ar trebui să conţină o informaţie amplă însoţită de imagini despre trecutul şi prezentul localităţilor din teritoriu, monumentele de istorie, arhitectură, naturale – destinaţii turistice, personalităţile marcante originare din raion care au activat/activează şi au dus faima meleagului natal în lume. Pentru ca lucrarea să nu fie una superficială, ar fi bine ca mai întâi administraţia raionului să constituie un colegiu de redacţie din specialişti competenţi în domeniu, care să elaboreze conceptul şi bugetul cărţii, să desemneze autorii şi după aprobarea proiectului de către Consiliul Raional să demareze realizarea lui.

Conceptul cărţii-album în varianta dnei Graur (aşa este menţionat în album, dar dna preşedintă susţine că au elaborat conceptul lucrării şi l-au realizat angajaţii Aparatului preşedintei) este:

– o carte tip album, cu copertă tare, neagră, pe care sunt înserate opt imagini generale.

– Primele 4 pagini din album, de culoare albastră închisă, sunt goale, doar pe una din ele fiind imprimat “Rezina, 2017” (apropo, pe coperta albumului scrie “Rezina, 2018”. Şi în genere, cel puţin textele în română conţin mai multe greşeli). Cartea se încheie cu alte 2 pagini goale.

– Pe următoarele 3  pagini sunt expuse imaginile şi descrierea stemei, drapelului şi hărţii raionului Rezina.

– În continuare, pe două pagini, în limbile română şi engleză, sunt expuse două mesaje succinte semnate de preşedinta raionului Eleonora Graur, în care se pomeneşte despre mănăstirile Saharna şi Ţâpova,  aşezarea  geografică, bogăţiile minerale ale raionului, dar şi complexul sportiv,  blocul locativ cu 72 de apartamente din Rezina şi drumul L165, toate în proces de construcţie. Textele sunt însoţite de imaginile-portret ale preşedintei, practic unica persoană din raion prezentată în mod distinct în această carte şi inscripţia „Rezina mea, mândria mea”, pe fondalul drumului de la intrarea în centrul rational.

– Urmează câteva pagini cu fotografii ale uzinei “Lafarge Ciment Moldova” SA, mănăstirii Saharna, havuzului şi monumentului din piaţa centrală a Rezinei şi clădirii administraţiei raionului.

– În continuare, pe câte 2-3 pagini, sunt prezentate satele şi comunele din raion: informaţie – doar denumirile, data primei atestări documentare şi numărul populaţiei, restul – imagini generale ale localităţilor făcute cu drona şi de aceea foarte incerte, plus ale diferitor edificii, monumente, plantaţii agricole etc. Nicio fotografie nu are legendă. Doar mănăstirile Saharna, Ţâpova, Curchi, Cuizăuca sunt prezentate şi cu texte succinte.

– Nu-i clar de ce s-au ghidat autorii cărţii în ce priveşte ordinea prezentării localităţilor: nici tu principiul alfabetic, nici cel geografic: cartea începe cu Horodişte şi se încheie cu Rezina.

În cuvântul său de încheiere preşedinta E.Graur afirmă că cel care a răsfoit această carte indiscutabil va deveni mai bogat pentru că „ai cunoscut, în linii mari, o comunitate de oameni, cei din raionul Rezina, şi în special, locurile pitoreşti pe care sunt aşezate localităţile noastre, …locuri, care aşteaptă să fie explorate, studiate, vizitate…” Asta în timp ce toate localităţile sunt filmate/fotografiate absolut pustii şi obiectivele care le reprezintă sunt adesea magazine, bănci, tehnică agricolă veche… Pe o combină vedem distinct şi publicitatea în limba rusă a unui dealer.

 

Solicitată să ne informeze care au fost cheltuielile pentru pregătirea şi editarea albumului şi din ce surse au fost acoperite, când a avut loc licitaţia de selectare a editurii, ce firme au participat şi care au fost ofertele, dna Graur ne-a rsăpuns:

“Sursele de finanţare au fost alocate de Consiliul Raional Rezina prin decizia nr. 1/2 din 20.01.2017, valorificându-se în felul următor – cheltuieli pentru fotografiere şi prelucrarea acestora, pentru design şi procesarea computerizată a cărţii, alcătuirea, scrierea, redactarea, traducerea şi corectarea textului – 28500 lei, cheltuieli pentru editare (100 exemplare) – 25500 lei. Conform legislaţiei în vigoare, pentru achiziţionarea serviciilor ce valorează mai puţin de 96 mii lei nu este necesară organizarea licitaţiei publice”.

De fapt, Decizia 1/2 a fost adoptată de Consiliul Raional Rezina în şedinţa din 25 ianuarie 2017 şi punctul 1.1.17. este întitulat astfel: „Elaborarea și editarea materialelor promoționale (broșuri, pliante, cărți, bannere etc.) – 105000 lei”. Prin alt punct din aceeaşi decizie, Consiliul Raional a mai alocat 96 mii lei pentru servicii editoriale, fără a se concretiza, ca şi în punctul anterior, destinaţia concretă a acestor cheltuieli.

 

Ce zic experţii?

Mihai Potârniche, maestru–fotograf, Laureat al Premiului Naţional: În acest album sunt şi fotografii bune, dar cu aşa lucrare nu poţi ieşi în lume, pentru că este făcută conform unui concept depăşit. Nu cred că mulţi oameni vor dori să viziteze Rezina îndemnaţi de acest album. Apropo, raionul Rezina are multe locuri foarte interesante, unicale într-un fel, dar aici văd destule fotografii întâmplătoare, slabe şi ca temă, şi ca realizare. Imaginile pentru asemenea lucrări se fac de-a lungul unei perioade mai mari, în toate anotimpurile.

Valeriu Volontir, redactor-şef al revistei NOI: Fotografiile din acest album sunt realizate sub nivel, de nişte amatori, nu se vede un concept clar ce ar scoate în evidenţă perlele raionului Rezina, o parte fiind ignorate, altele – prezentate superficial. Mănăstirile Saharna şi Ţâpova meritau mai mult. Ai impresia că acest album a fost editat în perioada sovietică.

Constantin Grigoriţă, maestru-fotograf: ideea editării unui album despre raionul Rezina cred că este salutabilă. Nu ştiu care a fost bugetul albumului, dar modul cum a fost realizată lucrarea este discutabil. Şi acea puţină informaţie textuală, suprapusă pe fondalul întunecat al paginilor şi pe imagini se citeşte cu greu. Alături de fotografii ar fi fost binevenită mai multă informaţie concretă prin ce anume sunt atrăgătoare pentru turişti localităţile raionului, despre monumentele din teritoriu, personalităţile originare de acolo.

Igor Volniţchi, scriitor, publicist, directorul portalului Tribuna: Dacă acest album a fost editat cu scopul de promovare a localităţilor raionului, de a atrage turişti, de ce a fost editat doar cu un tiraj de 100 de exemplare şi cu o informaţie atât de săracă? Pe de altă parte, cu o aşa calitate nicidecum nu se merita un tiraj mai mare.

 

Tudor Iaşcenco

Distribuie

Lasă un răspuns