VINURILE AUTOHTONE-REȚETA SUCCESULUI PE PIAȚA MONDIALĂ

  • 26 Mai 2015, 21:43
  • Vizualizări: 1537

Seria de embargouri impuse de Federația Rusă vinurilor produse în Republica Moldova îi mobilizează pe vinificatorii moldoveni să caute noi piețe de desfacere și să cucerească simpatia consumatorilor din Vest. Rară Neagră, Fetească Neagră, Fetească Regală. Sunt doar câteva dintre soiurile autohtone de struguri din care, dau asigurări specialiștii, ar putea fi şi sunt deja create vinuri cu adevărat speciale, vinuri care să concureze demn cu faimoasele branduri europene.

Rara Neagră, răspândit preponderent în regiunile de Centru și Sud ale Republicii Moldova, este unul dintre cele mai vechi soiuri autohtone, numit astfel după felul în care arată strugurele. (foto: Aurel Obreja)

Companiile vitivinicole moldoveneşti s-au pomenit în condiții de concurență acerbă pe piața europeană anume pe segmentul vinurilor deja populare pe vechiul continent. O soluţie, poate unica promiţătoare de succes real, ar fi dezvoltarea soiurilor autohtone de struguri și, prin urmare, producerea unor vinuri inedite.

Dar, să le luăm pe rând. În Republica Moldova ar fi circa 15 soiuri autohtone de struguri, majoritatea cu potențial încă nevalorificat. Unul dintre cele mai populare este Rara Neagră sau Băbeasca Neagră, cum mai este numită în dreapta Prutului. Se presupune că soiul ar avea o vechime de circa 2000 de ani.

Rară Neagră este unul dintre cele mai vechi soiuri autohtone, numit astfel, probabil după felul în care arată strugurele

Un alt soi demn de menționat ar fi Feteasca Neagră răspândit din nou doar în podgoriile din Republica Moldova și România. La rândul său, Feteasca Albă, un soi la fel de vechi, are un mare potențial pentru vinurile albe deja, spun experții.

Ar mai fi și alte soiuri care cresc doar prin părţile locului. Este vorba, de exemplu, de Gordin, Alb de Suholiman sau Plăvaia. Toate sunt bune, repetă specialiștii, însă acestea încă nu au fost valorificate suficient de către vinificatorii moldoveni, chiar dacă potențialul acestor soiuri este recunoscut și de către specialiștii de talie internațională și marii somelieri.

Feteasca Albă este unul din puținele soiuri autohtone cultivat în proporții industriale până în prezent și din care vinificatorii fac un vin de calitate, care se manifestă cel mai bine în vinurile cupajate. (foto: Aurel Obreja)

Unica șansă de a cuceri piețele internaționale, ne sugerează președintele Uniunii Oenologilor din Republica Moldova, Gheorghe Arpentin, rămâne un vin pur autohton, inedit, care să ne poziționeze printre marii producători de vinuri de talie internațională.

Gheorghe Arpentin: ”Vinurile din soiurile autohtone de viță-de-vie sunt unica noastră șansă de a ne poziționa printre marii producători”. (imagine: Aurel Obreja)

Mulţi dintre producătorii moldoveni de vinuri par să fi însușit lecția și se arată ispitiți să se concentreze asupra vinurilor din soiurile autohtone. Şi aici este vorba în primul rând de accesul pe piețele internaționale și crearea noilor podgorii.

Producătorii spun că vinurile din soiurile autohtone trebuie să devină cartea de vizită a Republicii Moldova în lume. (imagine: Aurel Obreja)

Avem plantații de soiuri tehnice europene, dar avem și soiuri autohtone, cum ar fi Rară Neagră, Fetească Neagră, Fetească Regală. Desigur, cel mai reușit vin e produs din aceste soiuri și putem convinge foarte ușor consumatorul străin să încerce. El e tentat să guste ceea ce nu mai găsește în altă parte.

Iurie Andoni, viticultor din satul Valea Perjei, raionul Taraclia, în fiecare toamnă culege struguri de Rară Neagră, împreună cu familia, din care face peste 18 tone de vin de calitate. (foto: Aurel Obreja)

Desigur că volumele sunt cu mult mai mici, dacă e să le comparăm cu exporturile în ţările din Est, cum ar fi Kazahstan, Rusia sau Belarus. Dar trebuie să ţinem cont că Republica Moldova numai în câțiva ani a început să-și reorienteze exporturile pe alte pieţe. Acolo putem găsi nişte parteneri stabili, fideli, care nu vor fi influenţaţi de factori politici.

În ultimii ani Republica Moldova a devenit o mare putere vinicolă. Doar în 2014 fiecare al 40-lea hectar de viță de vie se cultiva în Moldova. Exporturile de vin moldovenesc sunt foarte mari, chiar raportat la granzii vinicoli mondiali. (sursa: MAIA)

Specialiștii spun că în Republica Moldova lipsește cultura de consum a vinului din soiuri autohtone. Consumul intern, față de producția totală e mult inferior față de alte țări vinicole. (sursa: MAIA)

Acestea sunt țările, membre ale Uniunii Europene, cei mai mari importatori de vinuri moldovenești, inclusiv din soiuri autohtone (sursa MAIA)

Suprafața actuală a podgoriilor cu soiurile autohtone de viță-de-vie este, deocamdată, mult sub aşteptări. Totuși, embargoul impus de Federația Rusă, dar și semnarea Acordului de asociere și a celui de comerț liber cu UE a dat un impuls vinificatorilor moldoveni. Aceștia s-au unit în jurul unei idei: Brandul de ţară „Wine of Moldova” și au planuri ambițioase pentru 2015.

La vinăria din Cricova, vinurile din soiurile autohtone se păstrează pentru maturare în butoaie speciale din lemn de stejar cu capacitatea de 150–400 de litri. (foto: Aurel Obreja)

În concluzie, consideră președintele Uniunii Oenologilor din Republica Moldova, Gheorghe Arpentin,putem cu certitudine spune că vinurile autohtone au potențial. Trebuie doar să-l folosim la capacitatea sa maximă, să-l descoperim și comunicăm și consumatorilor din alte țări. Iar despre vinul moldovenesc putem comunica doar un singur lucru: ADEVĂRUL.

În așa fel au evoluat exporturile de vinuri moldovenești în anul 2014, odată cu menținerea embargoului impus de Federația Rusă. (sursa (MAIA)

Moldova+ Materialele au fost realizate în cadrul proiectului "Consolidarea independenţei în mediile de comunicare din Moldova", implementat de Centrul pentru Jurnalism Independent în colaborare cu Internews