Un valoros cadou pentru consăteni

  • 11 Iunie 2017, 07:38
  • Vizualizări: 1659
Un valoros cadou pentru consăteni

La Gimnaziul "Grigore Dohotaru” din Coșernița, raionul Florești a avut loc recent lansarea cărții „Revenire la Coșernița Sorocii și oamenii ei”. Conceptul lucrării aparține reputaților jurnaliști  Tudor Iașcenco şi Tudor Țopa, ei fiind și autorii capitolului I – "File din istoria Coșerniței" (de la prima atestare documentară, actualmente cunoscută - 1542, până în anii din urmă). Domnului T. Iașcenco, care locuiește la Rezina (unde editează nu numai săptămânalul regional independent Cuvântul, ci și diverse cărți), i-a revenit și rolul de coordonator al lucrării, sarcină care i-a răpit mult timp și efort. Asta, întâi de toate, pentru că la scrierea ei au participat și 17 consăteni (au fost invitați și câțiva alții, dar așa și n-au mai prezentat textele solicitate și promise…).

Dintre cei care au scris, 14 sunt plecați de mulți ani de acasă. Grație aportului ȘI al majorității acestor 17 persoane, cartea relatează pe larg şi aprofundat despre viaţa şi rolul mai multor consăteni în istoria mai recentă a satului natal, şi nu numai. Iată numele lor: Nicolae Cojocaru, Alexei Darie, Simion Rusu, Teo Chiriac, Pavel Dubălaru, Tudor Scutaru, Gheorghe Cojocaru, Petru Ouș, Svetlana Dohotaru, Natalia (Munteanu) Iașcenco, Ion Pascarenco, Larisa Dohotaru, Grigore Munteanu, Grigore Ganea, Alexandru Leșcu, Anatol Cocearovschi și Valentina (Dubălaru) Veniatinschi. Majoritatea lor au devenit personalități semnificative în domenii, ca: ştiinţa, instruirea și educaţia, lumea artelor (literatură, muzică, jurnalism), medicina, admi-nistrarea publică ș. a.

Ca și neobositul T. Iașcenco, acești 17 coșernițeni au răspuns la următoarele 10 întrebări identice pentru toți, pe această cale ei devenind, într-o măsură sau alta, coautori ai lucrării. Iar întrebările în cauză sună astfel:

1. Ce subînţelegeţi prin noţiunea “acasă”? 2. Ce ştiţi despre părinţii şi buneii Dvs., locul şi rolul lor în viaţa baștinei noastre? 3. Cine dintre consăteni ocupă un loc aparte în memoria Dvs.? De ce?  4. Dacă ar fi cazul de înveşnicit cumva, în istoria localităţii natale, numele unor personalităţi consătene, cine, credeţi, ar merita această onoare?  5. Cum Vă apreciați viața parcursă până în prezent? Descrieţi câteva momente deosebite din activitatea și viaţa Dvs.  6. Cine şi cum V-a ajutat să Vă atingeţi scopurile? 7. Ce prețuiți cel mai mult din rezultatele activității Dvs. profesionale?  8. Ce apreciaţi şi ce nu Vă place în politica promovată de autorităţile de la Chişinău, în ultimele decenii? 9. Conturaţi un portret al familiei Dvs. 10. Baştina noastră, ca şi întregul stat Republica Moldovă, trece acum printr-o perioadă deloc uşoară. Cum credeţi, care va fi destinul satului Coşerniţa peste 40-50 de ani?

Răspunsurile la aceste întrebări, înmănuncheate în capitolul II "Baștina unor personalități mai deosebite" și care încep cu succinte date autobiografice, ocupă peste două treimi din volumul cărții. Majoritatea acestor texte conturează biografiile deosebite ale unor generații de coșernițeni, în unele privințe neordinari. Sunt biografii bogate în evenimente şi care merită să rămână pecetluite, întru ajutorarea generaţiilor următoare să cunoască mai bine ceva ȘI din istoria baștinei noastre.

O rugăminte aparte către toţi intervievații a fost ca, în măsura posibilităţilor, să contribuie şi la conturarea cât mai realistă a portretelor consătenilor de vază care au plecat (câțiva, cu regret, foar-te devreme) la cele veşnice, dar care au lăsat nişte urme deosebite nu numai în istoria satului, ci, în unele cazuri, şi a statului R. Moldova, ba și mai departe. Acest efort s-a materializat în capitolul III "Despre șase consăteni cu studii înalte plecați la Ceruri" (autor N. Cojocaru) și în cap. IV "Doi coșernițeni cu viața trăită absolut diferit" (autor T. Iașcenco).

Lansarea a fost precedată de salutarea celor prezenți printr-un recital de poezie și prin cântări frumoase, la care au participat un grup de elevi în frumoase haine naționale, acompaniați de profesorul de muzică, Leonid Postoroncă. La acest salut s-au adăugat și cuvintele de bun venit ale doamnei directoare, Natalia Buzdugan.

În rolul de moderator a fost Nicolae Cojocaru, unul dintre coautori. El a mulțumit tuturor celor prin al căror efort a putut apărea această carte despre satul natal, ea fiind consacrată aniversării a 475 de ani de la prima atestare documentară a localității. Dar și mai mult – memoriei consătenilor, care prin viața și fapta lor au asigurat existența de secole și dezvoltarea Coșerniței.

Asta pe de o parte. Iar pe de altă parte, generațiilor actuale și viitoare de copii ai satului natal, ca ei să poată ști că, prin studii temeinice și muncă, vor putea obține multe. Precum le-a reușit multor consăteni, inclusiv celor care au scris această carte (or, și ei au avut de înfruntat, la vremea respectivă, nu puține greutăți). Chiar dacă actualii elevi s-au născut, cresc și studiază într-o localitate care n-a dispus de condiții tocmai prielnice pentru a se dezvolta, iar de un sfert de veac ele sunt sub orice nivel… Anume din acest din urmă considerent (de a-i încuraja pe copiii de azi și de mâine ai satului), autorii au dorit mult ca prima lansare a cărții să aibă loc la gimnaziul din sat, ei fiind recunoscători conducerii școlii, corpului didactic, elevilor și nu puținilor părinți ai lor, care au asistat și participat la eveniment. Școala, indiferent de ce grad este, a mai menționat moderatorul, de rând cu familia (și biserica, dacă preotul e cumsecade) a fost și va rămâne factorul care, dacă activează profesionist, ajută decisiv copiii satului să-și asigure un viitor mai bun…

Referindu-se la titlul cărții, moderatorul a explicat că s-a scris "Revenire", fiindcă, în 2001, a fost editată prima (mult mai modestă ca volum) carte despre Coșernița. Iar menționarea "Sorocii" amintește că există și s. Coșernița în raionul Criuleni. În fine, sintagma „oamenii ei” atenționează asupra conținutului cărții, și anume, că în ea e scris cel mai mult anume despre viața și destinul consătenilor din diferite generații (N. Cojocaru a ilustrat asta prin faptul că doar în răspunsurile sale sunt menționate numele a circa 225 de consăteni).

Despre carte au vorbit audienței cei trei coautori locali (Tudor Scutaru, Gheorghe Cojocaru și Ion Pascarenco), precum și trei coautori sosiți din capitală (Nătălița Munteanu, Simion Rusu și Petru Ouș). Promiseră încă cineva că vor veni la lansare, dar n-au fost. Majoritatea din motive obiective. Pavel Dubălaru, de exemplu, n-a putut participa din cauza unor probleme de sănătate, Alexei Darie se afla într-o delegaţie de serviciu peste hotare... Doamna profesoară de limbă franceză Ecaterina Cojocaru (pensionară), fiind o cititoare foarte calificată, a menționat mai multe detalii referitoare la calitățile și utilitatea cărții lansate.

Un ton deosebit i-a insuf-lat întâlnirii participarea la ea a frumoasei și talentatei interprete de muzică populară, Nătălița Munteanu, coautoare și ea a cărții. Vorba e că luările de cuvânt pe marginea cărții erau urmate de melodii frumoase, cu care dânsa și colegul ei de breaslă, interpretul Arsenie Botnaru, i-au desfătat pe cei prezenți.

În final, dl Tudor Iașcenco a mulțumit conducerii gimnaziului pentru organizarea lansării. Totodată, a donat bibliotecii gimnaziului mai multe cărți, inclusiv ale sale, apărute la Editura CUVÂNTUL, pe care o administrează. De asemenea a transmis școlii un complet de volume ale enciclopediei ”Localitățile Republicii Moldova”, procurate de consăteanul Pavel Dubălaru special pentru  instituția dată. La rândul său, N. Cojocaru a donat celor prezenți mai multe exemplare ale cărții sale "Să știm mai mult despre nemți" (Chișinău, 2016).

Pentru cei care vor lectura cartea ”Revenire la Coșernița Sorocii și oamenii ei” trebuie să menționăm că  răspunsurile unora la cele 10 întrebări, menționate mai sus, sunt scrise mai mult de mântuială (și cititorii, fără îndoială, vor observa asta). Însă Editura Cuvântul nu le-a respins, deși, poate, era cazul să o fi făcut.

Dar și mai mult a întristat faptul că la această întâlnire cu viitorii cititori ai cărții, unul dintre autorii răspunsurilor în care despre sat și oamenii lui mai că nu ai ce citi, și-a permis aprecieri critice nefondate și răutăcioase la adresa unora din textele despre consătenii dispăruți  (pretenții mai mult de tipul că trebuia de scris și despre alte merite ale lor). La care coordonatorul lucrării, dl T. Iașcenco, a remarcat rezonabil că scopul a fost de a-i trata pe consăteni nu ca pe niște sfinți, ci, obiectiv, așa cum au fost – cu calitățile, dar și cu metehnele lor, dacă le-au avut…

Suntem siguri însă că ȘI consătenii de acasă, prezenți în sală, la citirea cărții se vor convinge că insul mai degrabă nici nu citise textele la care s-a referit…

Ar fi foarte util, credem, ca, peste un timp în care mai mulți coșernițeni, să sperăm, vor citi cartea lansată recent, să fie organizată o discuție pe marginea ei.

Autorii și coautorii cărții, a menționat dl Tudor Iașcenco, s-au condus de gândul că oricine, dacă are posibilități, e dator să facă ceva util pentru baștina sa. Noi, autorii și coautorii acestei cărți, am făcut ceea ce am putut și fie ca alții să facă mai bine, dacă vor putea. Iar în eventualitatea că cineva cândva va purcede pe această cale, N. Cojocaru a propus și o variantă de proiect pentru o carte monografică (adică de cercetare științifică) despre satul Coșernița din județul Soroca.

 

                   Anton Coșernițanu