Terorism ecologic sau Cine şi cum otrăveşte râul Nistru

  • 6 Mai 2017, 06:54
  • Vizualizări: 806
Terorism ecologic sau Cine şi cum otrăveşte râul Nistru

În regiunea Lvov, Ucraina, una din problemele principale este considerată azi construcţia uzinelor de prelucrare a deşeurilor menajere şi de producţie, dar şi selectarea terenurilor pentru aceste întreprinderi.

În noiembrie 2016, Oleg Siniutka, șeful administraţiei publice regionale a declarat că au fost alese trei terenuri pentru uzinele respective: poligonul pentru deşeuri din raionul Drogobâci, teritoriul întreprinderii de stat „Sera” situată în raionul Iavoriev şi terenul pe care s-a aflat întreprinderea de producere a sulfului din Novâi Razdol. Preocupată de această temă, lumea, se pare, a uitat de alte probleme ecologice nu mai puţin stringente. În primul rând, este vorba de 17 mii de tone de gudron foarte toxic aduse şi depozitate încă în a. 2002 pe teritoriul întreprinderii „Sera”, din care între timp au rămas numai nişte ruini.

 

Bombă ecologică ce acţionează de 13 ani

De atunci au trecut 13 ani. Dar în afară de populaţia din raionul Novâi Razdol pe nimeni, se pare, nu-l doare capul de această bombă ecologică, ce prezintă un risc deosebit nu numai pentru regiunea Lvov, dar şi pentru regiunile vecine și Republica Moldova. Acest lucru l-a semnalat şi expediţia ecologică organizată anul trecut în raionul Novâi Razdol şi care a constatat că din cele 17 mii de tone depozitate pe teritoriul fostei întreprinderi “Sera” n-a rămas nici jumătate. Deoarece nici stăpânul gudronului, dar nici administraţia întreprinderii n-au avut grijă să ridice cel puţin un zid de protecţie în jurul deşeurilor, o mare parte din ele au fost spălate de apele pluviale în lacul Glubokoie, situat nu departe, iar de acolo – în râul Nistru, unul din zece cele mai mari fluvii din Europa, fiind principala sursă de apă potabilă pentru milioane de ucraineni şi întreaga populaţie a Republicii Moldova.

Bazinul Nistrului include teritorii din Ucraina. Moldova, afluenţii lui curg şi pe teritoriile Poloniei, României. Cu alte cuvinte, deşeurile chimice de la Novâi Razdol, ajungând în Nistru, prezintă pericol pentru câteva ţări europene.

 

Schema internaţională   de transportare şi stocare a gudronului în Ucraina şi Moldova

Împreună cu jurnalişti din R.Moldova şi Ungaria am reuşit să clarificăm cum aceste mii de tone de deşeuri toxice au ajuns la Novâi Razdol şi cine a realizat această afacere. Documentele obţinute în cadrul investigaţiei noastre demonstrează că produsele respective sunt de origine ungară. Jurnalistul Tudor Iaşcenco din R.Moldova a stabilit că deşeurile din start erau destinate pentru două ţări: Ucraina şi R.Moldova.

În secolul XX la întreprinderile de prelucrare a petrolului din Ungaria s-a adunat o cantitate mare de deşeuri chimice. Pentru ca Ungaria să fie admisă în UE, autorităţile ungare, în mod obligatoriu, trebuiau să îndeplinească un şir de condiţii de ordin sanitar, ecologic, etc., inclusiv neutralizarea deşeurilor petroliere şi chimice adunate în cantități mari la întreprinderile de profil. Căutând soluţii pentru a se conforma standardelor europene, autorităţile ungare au ajuns la compania americană din offshore ROSCOP inc.

Jurnalistul Tudor Iaşcenco scria într-o investigaţie la temă, făcând referire la Evghenii Berdnikov, în 2004 director de arbitraj la Combinatul de ciment şi ardezie din Râbniţa, că ROSCOP inc. s-a angajat, pentru o sumă solidă, să evacueze din Ungaria 25 mii de tone de gudron, o parte din acesta fiind propus în calitate de combustibil de alternativă, la un preţ foarte atractiv de 12 USD/tona, Combinatului de ciment şi ardezie din Râbniţa. Administraţia combinatului a acceptat propunerea, motivând că astfel întreprinderea va economisi circa 12-15% de gaze. Mai mult, potrivit certificatelor demonstrate de vânzători, gud-ronul putea fi utilizat cu succes şi în industria materialelor de construcţie pentru drumuri.

Potrivit sursei citate, în primăvara lui 2003 la Râbniţa a fost adusă prima partidă de gudron - 928 de tone. Între timp în conducerea combinatului au intervenit schimbări. Evghenii Berdnikov, noul director de arbitraj al întreprinderii, înainte de a se proceda la încercarea combustibilul de alternativă, s-a interesat cum a fost utilizat gudronul la întreprinderile similare din Ucraina şi care sunt rezultatele. Informaţia obţinută  l-a pus în gardă şi E.Berdnikov a organizat o conferinţă de presă, povestind jurnaliştilor ce a aflat, mai ales că Râbnița era deja plină de zvonuri neplăcute. Potrivit directorului, în ianuarie 2003 administraţia Combinatului de ciment şi ardezie din Râbnița a semnat cu ROSCOP inc. un contract conform căruia se angaja să procure 10 mii de tone de deşeuri petroliere pentru a le utiliza în calitate de combustibil alternativ la producerea cimentului. În această afacere era implicată şi firma de stat “Speţservis” care activa pe lângă Ministerul Afacerilor Interne al Ucrainei. Iniţial ROSCOP inc. a vândut deşeurile firmei “Speţservis”, apoi le-a procurat înapoi şi le-a vândut întreprinderii râbniţene. Înainte de a expedia prima partidă de gudron la Râbniţa, acesta a fost amestecat cu nisip şi lut. Ulterior, reprezentanţii ROSCOP inc. insistau față de Evghenii Berdnikov ca întreprinderea să primească cât mai repede cele 10 mii de tone de deşeuri, prevăzute în contract. E.Berdnikov a remarcat la conferința de presă că nu s-a grăbit să facă acest lucru pentru că între timp aflase de la colegii de la uzina de ciment din Nikolaev, Ucraina că în urma arderii gudronului atmosfera este îmbâxită cu substanţe toxice foarte periculoase pentru oameni.

E.Berdnikov a mai accentuat că mai apoi a primit un fax în care firma care adusese gudronul la Râbniţa îl informa că nu duce nicio răspundere de urmările contractului încheiat cu întreprinderea, veridicitatea certificatelor şi impactul arderii gudronului asupra teritoriului oraşului Râbniţa şi a regiunii transnistrene. După asta administraţia combinatului s-a adresat către ROSCOP inc. cu cererea de a rezilia contractul de procurare a gudronului, solicitând și retragerea deșeurilor aduse deja la Râbnița. Totodată  a solicitat Institutul de Igienă şi Toxicologie din Kiev să analizeze gradul de toxicitate şi urmările posibile ale arderii acestui gudron asupra sănătăţii populaţiei.

Savanţii din Kiev au confirmat că deşeurile sunt foarte toxice şi la ardere emană o cantitate mare de substanţe cancerigene, lucru care a alertat și mai mult conducerea combinatului. Mai ales că, potrivit statisticii oficiale, nivelul îmbolnăvirilor de cancer în Râbniţa este unul din cele mai înalte în R.Moldova.

Toate încercările admi-nistraţiilor combinatului şi oraşului de a rezilia contractul şi a scăpa de gudron n-au dat rezultatul dorit, nici chiar după ce procuratura din teritoriu a intentat un dosar penal. Mai întâi reprezentanții ROSCOP inc. au încetat să mai răspundă la telefon, apoi pur şi simplu au dispărut.

”În cele din urmă, autorităţile or. Râbniţa au decis să îngroape cele 928 de tone de gudron într-un sarcofag amenajat nu departe de combinat. La Centrul de igienă şi epidemiologie din Râbniţa anul trecut ne-au confirmat că deocamdată deşeurile sunt în siguranţă: fundul şi pereţii sarcofagului sunt pardosiţi cu beton şi peliculă de polietilenă. De asupra gudronul este acoperit cu peliculă şi un strat de lut de jumătate de metru, pe care este semănată iarbă. Până anul trecut obiectul era unul cu regim special. Dar în primăvara lui 2016, după cum a relatat ziarul local „Дîбрый день” cu referire la aşa-mitul minister al agriculturii şi ecologiei de la Tiraspol, în baza unui decret al fostului lider al regiunii E.Şevciuc sarcofagul de la Râbniţa a fost exclus din categoria obiectelor cu regim special şi niciun serviciu nu mai monitorizează starea lui, a mai adăugat la cele descrise în investigația sa Tudor Iaşcenco.

 

 

Gudronul de la Novâi Razdol

Cele 17 mii de tone de deşeuri periculoase au fost aduse pe teritoriul întreprinderii „Sera” din Novâi Razdol de către Întreprinderea de Stat de pe lângă Ministerul de Interne al Ucrainei „Speţservis” în a. 2003.

Conform contractului nr. 66 din 16 decembrie 2002, furnizorul de deşeuri toxice a fost „Speţservis” în persoana lui B.I. Nikolaenko, iar beneficiar – ROSCOP inc. în persoana lui I.Neceaev. În contract se mai menţionează că „Speţservis” va primi 3000 tone de gudron, iar preţul unei tone este de 26 de USD. Adică, conform acestor documente, deşeurile au fost procurate cu 78 mii de USD.

La capitolul „Calitatea producţiei” se menţionează că „materia primă trebuie să corespundă cerinţelor standardului B.2.7.-24.6.-3043770-001-2002, clasa MG-1, MG-2, MG-3, ceea ce se confirmă cu actele respective”. Se anexează de asemenea certificatul producătorului – compania petrolieră ungară MOL. Am mai găsit încă un contract, cu nr. 8-0810-0 „Organizarea transportării şi utilizării gudronului, produs după rectificarea și distilarea petrolului în baza Hotărârii Convenţiei de la Bazel şi Consiliului cu numărul EWC din 01.002.1993”, care prevedea exportul în Ucraina a 25 mii de tone de gudron. Acest contract este semnat de câteva companii: "Geohidrotev" Kft (Ungaria), ROSCOP inc. (SUA) şi reprezentanţa acesteia din Budapesta "Metratek" Kft, dar şi de ÎS „Speţservis” (Ucraina). În conformitate cu acest document, firma "Geohidrotev" Kft, care câştigase tenderul pentru prelucrarea primară a gudronului, trebuia, înainte de a-l expedia în Ucraina, să-l neutralizeze şi să-l transforme în vrac, iar ”Speţservis”, conform altui contract, încheiat la 10.08.2001, urma să primească condițiile tehnologice de pregătire a gudronului pentru utilizarea ulterioară şi apoi să-l propună spre utilizare.

 

În document se menţiona că destinația principală de utilizare a gudronului este adăugarea lui în masa de materiale din care se prepară asfaltul. În realitate, în Ucraina, la început gudronul era utilizat în calitate de combustibil, lucru absolut inacceptabil și care a provocat otrăviri în masă a angajaţilor mai multor întreprinderi din regiunea Lvov.

 

„Beneficiarul afacerii, (adică „Speţservis” - n.red.) este în drept să refuze primirea gudronului, dacă componenţa lui diferă de parametrii indicaţi în anexă”, se menţiona în contract. Peste câteva luni după semnarea contractului, „Speţservis” a trimis la expertiză documentele primite de la ”Geohidrotev” Kft despre componenţa gudronului, dar şi mostre ale acestuia. Întreprinderea „Ekohimsept” din cadrul Institutului industriei miniero-chimice a stabilit că datele firmei "Geohidrotev" Kft nu sunt întemeiate, iar nivelul substanţelor nocive din gudron este redus cu mult faţă de cel real. Experţii au mai stabilit că gudronul adus în Ucraina nu a trecut procedurile tehnologice de purificare prevăzute în contract.

Ca și combinatul din Râbniţa, „Speţservis” a încercat, dar n-a reuşit să restituie în Ungaria deşeurile periculoase. Organele de resort din Ucraina au intentat un dosar penal pe compania MOL. Şi Poliţia ungară a desfăşurat o anchetă proprie pe afacerea în cauză, în cadrul căreia au fost interogate mai multe persoane, inclusiv reprezentantul companiei MOL, doctorul Fridiesh Bojika, martorul Jolta Shaigo. Dar organizatorii afacerii au reuşit să scape basma curată.

 

Se părea că odată ce Poliţia ungară s-a apucat să ancheteze această schemă criminală, organizatorii ei nu vor scăpa de pedeapsă. Dar după ce s-a aflat că de afacerea cu gudronul se ocupă poliţia pentru cazuri excepţionale, dar nu cea pentru crimele economice, în Ucraina au înţeles că nu au ce aştepta rezultate reale.

 

La solicitarea autorilor acestei investigații, Ministerul Afacerilor Interne al Ucrainei ne-a răspuns, că în prezent, în legătură cu ancheta nr.42014000000001738, ÎS „Speţservis” i s-a retras dreptul de a desfăşura acţiuni economice-financiare. Procuratura a ridicat de la firmă toate sursele de informaţie, documentele financiar-bancare, contractele, actele de evidenţă contabilă.” ÎS „Speţservis” este persoană juridică independentă, responsabilă totalmente de acţiunile sale. Iar MAI nu este în drept să se implice în activitatea economică a ei”, mai accentuiază autorii răspunsului de la MAI al Ucrainei.

Nimeni din organizatorii acestei afaceri ilegale, în care au fost cheltuite nelegitim și sume solide de bani publici, încă nu a fost pus la respect. Între timp, din cauza acestei bombe sanitar-ecologice cu efect latent, continuă să sufere mii de oameni din raionul Novâi Razdol şi nu numai.

Ecologiştii periodic verifică calitatea apei pluviale şi freatice din zona dată, lacul Glubokoie. În 2016 inspecţia ecologică din Lvov a luat probe de apă de lângă grămezile de gudron şi în locul vărsării apelor pluviale din zona respectivă în lacul Glubokoie. Şi de data aceasta rezultatele s-au dovedit a fi alarmante, motiv pentru care Inspecţia ecologică Lvov l-a amendat iarăși pe conducătorul întreprinderii, Vladimir Venceak cu 850 de hrivne. Dumnealui ne-a confirmat că administraţia întreprinderii deseori este amendată pentru poluarea solului şi a apei.

„Dar ce putem face noi? De nenumărate ori ne-am adresat la deputaţi, organele de mediu şi de drept, Ministerul de Interne, prim-ministrul Ucrainei, cu rugămintea să întreprindă ceva pentru a ne scăpa de această năpastă, dar fără niciun rezultat concret”, afirmă V.Venceak.

Între timp, departamentul ocrotirea sănătăţii al administraţiei regiunii Lvov a mediatizat următoarele date: în primele opt luni ale a. 2016 în oraşul Novâi Razdol au fost înregistrate 50 de cazuri de îmbolnăviri oncologice, pe când în tot anul precedent – 80 de cazuri. În ansamblu pe regiunea Lvov, în aceeaşi perioadă s-au îmbolnăvit de cancer 6100 oameni.

Fiind interogat de poliţia ungară, reprezentantul companiei MOL, doctorul Fridiesh Bojik a declarat, că în 2003 ÎS „Spețservis” a preîntâmpinat partenerii ungari că mai mult nu va lua gudron pentru că  ”Geohidrotehv" Kft a găsit  în Ucraina alt antreprenor - firma „Osma-Oil”, care ar avea toate licenţele necesare.

 „Firma „Osma-Oil”, se menționează în procesul verbal de la interogatoriu, și-a asumat angajamentul să utilizeze deșeurile periculoase la staţia termoelectrică de la Dobrotvor; în Drogobâci, ca și ”Spețservis”, transforma gudronul în modificator industrial pe care-l vindea unei fabrici din Donețk”.

Noi am mai stabilit că gudronul din Ungaria, în afară de Novâi Razdol (peste 17 mii de tone) și Râbnița (928 de tone), a mai ajuns la uzina de ciment din Nikolaev, uzina de ceramică din Razdol, staţia termoelectrică din Dobrotvor (cca 3 mii de tone mai rămân și azi pe teritoriu), la Direcția „Prikarpatstroi" din Drogobâci.

Firma „Osma-Oil” a comercializat cantități solide de modificator preparat în  baza deșeurilor din Ungaria firmei „RegionPromSoiuz” din Donețk, uzinei de producere a utilajului pentru metalurgie din Serdino-Buda, regiunea Sumî,  unei firme din regiunea Ivano-Frankovsk.

 

Cât  de periculos este gudronul pentru Ucraina și care-i ieșirea din situație?

Comunitatea din Novâi Razdol și localitățile vecine caută răspuns la această întrebare 13 ani. Potrivit Convenției de la Basel, ratificată de Rada Ucrainei încă în 1999, Ucraina este în drept să ceară reimportarea acestor deșeuri periculoase în Ungaria. Dar guvernarea de la Kiev nici n-a încercat să se adreseze cu această problemă la Secretariatul Convenției.

O altă cale ar fi declararea teritoriului or. Novâi Razdol și localităților din preajmă zonă ecologică în stare excepțională, ceea ce ar permite alocarea din bugetul de stat a unor mijloace speciale pentru evacuarea și neutralizarea deșeurilor respective. Dar acest lucru poate să-l facă numai Rada Supremă în baza unor argumente serioase prezentate de serviciile de stat de resort.

În a. 2012 locuitorii or.Novâi Razdol au încercat să organizeze un referendum pe problema gudronului. A fost adunat numărul necesar de semnături (http://varianty.lviv.ua/4444-hromada-novoho-rozdolu-initsiiuie-referendum-pro-vyznannia-terytorii-rozdillia-zonoiu-nadzvychainoi-ekolohichnoi-sytuatsii). Dar între timp Legea cu privire la referendumul naţional și cele locale a fost abrogată și inițiativa n-a fost dusă până la capăt.

Mai multă lume este de părerea că deșeurile chimice de la Novâi Razdol prezintă un pericol evident pentru poluarea mediului Ucrainei, dar și a Nistrului, principala sursă de apă a Moldovei şi cel mai indicat ar fi ca în soluţionarea problemei să se implice în mod concret autorităţile şi societatea civilă din ambele ţări.

Doctorul în științe geografice Miron Kolodko consideră că mai întâi ar trebui să fie ambalate deșeurile în niște vase speciale și depozitate într-un loc amenajat respectiv, ca să se excludă contactul lor cu solul, aerul și apa. La o adică, drept loc de depozitare a vaselor cu gudron ar putea servi chiar încăperile goale ale întreprinderii ”Sera”, care demult stau pustii. Între timp autorităţile ar putea găsi şi o variantă acceptabilă de prelucrare a gudronului. În UE există asemenea posibilităţi, afirmă Miron Kolodko.

Apropo, în această ordine de idei R.Moldova are o experienţă demnă de urmat. Or, tocmai în acest mod, după o serie de investigaţii jurnalistice realizate şi de ziariştii de la CUVÂNTUL, R.Moldova a scăpat de câteva mii de tone de pesticide interzise şi inutilizabile.

Această investigație a fost realizată cu sprijinul organizației N-OST, prin programul n-vestigate.

Anatolii Şalaev, Ukraina

 

 

 

Terorism ecologic 1

Terorism ecologic 1

terorism ecologic 2

terorism ecologic 2

terorism ecologic 3

terorism ecologic 3

terorism ecologic 4

terorism ecologic 4