Soluţiile de îmbunătăţire a situaţiei deţinuţilor nu au adus rezultate concrete

  • 6 Mai 2016, 12:17
  • Vizualizări: 867
Soluţiile de îmbunătăţire a situaţiei deţinuţilor nu au adus rezultate concrete

 

În ultimii cinci ani, numărul persoanelor deţinute în penitenciarele din Moldova este în continuă creştere, iar situaţia devine tot mai îngrijorătoare. Deşi autorităţile declară că au identificat soluţii de reducere a numărului persoanelor încarcerate și de îmbunătăţire a condiţiilor de detenţie, în realitate însă progrese însemnate nu au fost înregistrate. Din această cauză, Moldova riscă să nu-şi onoreze angajamentele internaţionale asumate în acest domeniu acum patru ani la Geneva.

 

Creştere alarmantă a numărului de persoane deţinute în penitenciare

Din 2010 până în prezent, numărul persoanelor deţinute în penitenciare a crescut cu peste 1500 de persoane, până la 8054 de deţinuţi la sfârşitul anului trecut. Instituţia Avocatului Poporului continuă să primească numeroase sesizări din partea deţinuţilor şi rudele acestora despre suprapopularea şi condiţiile proaste din penitenciare. „Subiectul condiţiilor din penitenciare a revenit în atenţia publicului acum, când în detenţie este un politician, însă această problemă există de mulţi ani. Experţii internaţionali în domeniul drepturilor omului atenţionează în permanenţă asupra acestei probleme, iar autorităţile trebuie s-o rezolve”, a menţionat Avocatul Poporului, Mihai Cotorobai, la prezentarea Raportului privind respectarea drepturilor omului în Republica Moldova în anul 2015. Ombudsmanul a precizat că pentru a soluţiona parțial această problemă, este necesar de a urgenta construcția caselor de arest și renovarea penitenciarelor.

 

Se planifică amnistieri

Din spusele şefului Serviciului protocol, informare și comunicare cu mass-media a Ministerului Justiţiei, Rodion Guștiuc, autoritățile au identificat câteva soluții care ar contribui la reducerea numărului deținuților în penitenciare și la îmbunătățirea situației acestora. Recent au fost revizuite dosarele condamnaților din toate instituțiile penitenciare şi au fost identificaţi deţinuţii care întrunesc condițiile legale privind aplicarea eliberării condiționate înainte de termen. Totodată, au fost examinate şi dosarele celor care au șanse mari să le fie redus termenul de detenție dacă vor îndeplini condiţiile aplicării unei pedepse mai blânde. De asemenea, funcționarul a menționat că în prezent este planificată construcția a două instituții de detenție: un penitenciar nou în Chișinău, cu capacitatea de peste 1500 de locuri, şi a unei case de arest în municipiul Bălţi, cu capacitatea de 650 de locuri. Din lipsa resurselor financiare, însă, nu se cunoaște când vor începe lucrările de construcţie. R. Guştiuc a mai adăugat că pentru a reduce numărul deținuților din izolatorul de urmărire penală din cadrul Penitenciarului nr.13 din capitală, s-a decis ca escortarea deținuților din penitenciarele din raza mun. Chişinău să fie făcută direct în instanțele de judecată fără ca aceştia să fie transferaţi iniţial în penitenciarul respectiv.

 

Aplicarea măsurilor alternative de detenţie

Directorul executiv al Institutului de Reforme Penale (IRP), Victor Zaharia, consideră că soluțiile propuse de autorități sunt doar temporare. „Construcţia noilor penitenciare, case de arest sau orice alte tipuri de instituţii pentru detenţie nu pot soluţiona decât temporar problema suprapopulării”, a precizat V. Zaharia, menţionând că în ţările cu democraţie avansată privaţiunea de libertate se aplicădoar atunci când alte măsuri de pedeapsă nu sunt eficiente. În opinia lui V. Zaharia, autorităţile trebuie să se gândească la metode alternative de detenţie, care ar garanta şi respectarea mai multor drepturi ale persoanei condamnate, cum ar fi: obligarea de a nu părăsi localitatea sau ţara; eliberarea provizorie sub control judiciar sau pe cauţiune (în schimbul unei sume de bani, până la decizia definitivă a instanţei); arestul la domiciliu, monitorizarea electronică.

În anul 2012, la Summit-ul ONU de la Geneva, Moldova s-a angajat să întreprindă măsuri urgente de contracarare a tratamentului inuman şi degradant din penitenciare, să îmbunătăţească condiţiile deținuților și să aplice metode alternative de detenţie. Aceste acţiuni sunt prevăzute şi în Strategia de Reformă a Sectorului Justiţiei pentru anii 2011–2016. În toamna acestui an, în cadrul Evaluării Periodice Universale (EPU), autorităţile moldovenești urmează să raporteze în fața celor 192 de state ale lumii cum au fost îndeplinite aceste recomandări.

EPU este un mecanism al Consiliului ONU pentru Drepturile Omului, prin intermediul căruia are loc evaluarea politicilor publice în domeniul drepturilor omului din țările lumii. Scopul EPU este de a contribui la eliminarea tuturor formelor de discriminare și de a determina autorităţile statelor membre ONU să respecte angajamentele în domeniul drepturilor omului, asumate în faţa altor țări.

 

Lilia Zaharia

 

 

Din Legea cu privire la sistemul penitenciar

 

Casele de arest sunt instituţii penitenciare teritoriale ce deservesc organele de urmărire penală şi instanţele de judecată care funcţionează în unităţile administrativ-teritoriale atribuite în competenţa caselor de arest. În casele de arest, cu respectarea particularităţilor detenţiei, se pot deţine: preveniţii; persoanele faţă de care a fost aplicată sancţiunea arestului contravenţional; condamnaţii la pedeapsa închisorii care au fost transferaţi în casele de arest în vederea asigurării unor măsuri de profilaxie, de securitate sau în vederea asigurării protecţiei acestora, precum şi persoanele cărora pedeapsa aplicată iniţial sub formă de amendă sau muncă neremunerată în folosul comunităţii le-a fost înlocuită cu pedeapsa închisorii”.

Această publicaţie este editată de Asociaţia Presei Independente (API) cu suportul financiar al Civil Rights Defenders (Suedia), în cadrul proiectului „Promovarea drepturilor omului, toleranţei şi diversităţii prin mass-media”. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat poziţia finanţatorului.