Societatea poate şi trebuie să aprecieze critic produsele media

  • 23 Septembrie 2016, 07:12
  • Vizualizări: 843
Societatea poate şi trebuie să  aprecieze critic produsele media

Întrunirile ordinare din cadrul campaniei împotriva informaţiei false şi tendenţioase „STOP FALS!” au avut loc săptămâna trecută în comuna Sârcova (Rezina) şi satul Sămăşcani (Şoldăneşti).  Campania se desfăşoară din noiembrie 2015 şi este organizată de Asociaţia Presei Independente (API) în parteneriat cu Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și Asociația Telejurnaliștilor Independenți din Republica Moldova (ATVJI).

Organizatorii campaniei şi-au pus scopul să dezvăluie falsurile şi acţiunile propagandistice, manipulatorii ale mass-media şi altor instituţii controlate de formaţiunile politice, să contribuie la dezvoltarea capacităţilor cetăţenilor de a analiza critic informaţiile difuzate şi a face nişte concluzii corecte din produsele propuse pe piaţa media.

 

Falsuri şi manipulare

În faţa auditoriului au vorbit experţii media Petru Macovei, director executiv al API şi Alina Radu, directoarea săptămânalului Ziarul de Gardă.

Petru Macovei s-a referit în special la falsurile şi informaţia tendenţioasă care ajunge la consumatorii de presă din R.Moldova prin intermediul canalelor de televiziune ruseşti. Acestea, conform unor date, acoperă circa 70 la sută din emisiunile difuzate la posturile TV de la noi. De altfel, şi participanţii la întrunirile de la Sârcova şi Sămăşcani au confirmat că cel mai des privesc posturile Prime, Publika, RTR, alături de Moldova 1 şi Jurnal TV.

Expertul a demonstrat câteva exemple de falsuri media crase difuzate de postul de televiziune rusesc Primul canal cu acoperire internaţională. Într-un caz era vorba despre un reportaj din Germania, autorul căruia afirma că migranţii au violat şi şi-au bătut joc de o fetiţă de 13 ani din diaspora rusă, iar organele de resort n-au reacţionat la această fărădelege, lăsând nepedepsiţi răufăcătorii. Mai mult, jurnalistul, fără a aduce careva probe, a utilizat în reportajul respectiv şi alte informaţii tendenţioase menite să convingă telespectatorul că asemenea situaţii sunt un lucru obişnuit pentru societatea germană.

Autorii unui alt reportaj „informau” telespectatorii că soldaţii din armata ucraineană au răstignit public, în piaţa din or. Slaveansk, regiunea Donbas un copil de 3 ani şi şi-au bătut joc de mama lui pentru că tatăl copilului şi soţul femeii ar fi luptat în rândul separatiştilor locali.

Verificările pe aceste cazuri au demonstrat că ambele sunt nişte falsuri. S-a stabilit că fetiţa de 13 ani singură a fugit de acasă şi a doua zi a revenit acasă teafără şi că nimeni nu a violat-o. Jurnaliştii de la ziarul Novaia Gazeta din Moscova, investigând cazul referitor la copilul din Slaveansk, au discutat cu mai multă lume din acest oraş, care a negat că acolo s-ar fi produs o asemenea tragedie oribilă.

Petru Macovei a accentuat atenţia publicului şi la alte cazuri similare, menţionând că pentru a-şi face o opinie corectă, mai ales despre activităţile politicienilor, autorităţilor, cetăţenii ar fi bine să se informeze din mai multe surse, pe care să le selecteze atent şi să analizeze critic cele văzute/ auzite/citite.

      

Prima întrebare care ar trebui să ne-o punem înainte de a conecta

televizorul sau a lua în mână ziarul

Alina Radu s-a axat mai mult pe situaţia în mass-media din R.Mol-dova. „Din moment ce accesăm un post de televiziune, radio sau citim un ziar prima întrebare ar trebui să ne-o punem: cine este stăpânul acestuia şi care este misiunea sursei respective de informaţii?”, a remarcat experta după ce a aflat de la cei din sală ce posturi TV privesc şi ce ziare citesc. Mai mulţi participanţi la întrunirile de la Sârcova şi de la Sămăşcani au spus că sunt nevoiţi să navigheze între posturile TV Prime, Publika, Canalele 2 şi 3, Moldova 1, JurnalTV şi câteva canale ruseşti. Unii s-au arătat nemulţumiţi de faptul că primele dintre cele patru posturi nominalizate promovează evident politica Partidului Democrat şi a liderilor lui. „Dumneavoastră ne sfătuiţi că dacă nu ne place un post oricând putem trece la altul. Dar şi emisiunile, şi oamenii de la Prime, Publika, Canalul 2 şi Canalul 3 parctic nu se deosebesc, aceeaşi oameni, acelaşi conţinut pro PDM şi pro-actuala guvernare. Numai Jurnal TV are altă poziţie, dar nu toţi îl pot recepţiona”, spunea un bărbat din Sârcova. În opinia dumnealui, posturile private de televiziune ar trebui interzise. ”Poate mai bine ar fi ca toate televiziunile să fie de stat, sub controlul strict al statului”, a concluzionat sârcoveanul.

În replică experţii i-au amintit că mass-media din R.Moldova de fapt abea încearcă să iasă din subordinea directă a autorităţilor, că misiunea principală a presei este de a ajuta societatea să ţină sub un control riguros autorităţile publice de toate rangurile în procesul de exercitare a puterii. Din păcate, la noi procesul de deetatizare a mass-media a deraiat chiar din start de pe făgaşul  preconceput. „Drama noastră e că am admis ca nişte clanuri mafiote să controleze o bună parte din mass-media şi, cu ajutorul acesteia, manipulând opinia publică, să ajungă la putere”, a menţionat experta Alina Radu.

 

Monopolismul în mass-media poate fi evitat

Apropo, în ţările cu o democraţie veritabilă legea nu permite ca cineva să deţină în proprietate mai mult de 2-3 surse de informare în masă, anume pentru a asigura în societate pluralismul de opinii, a exclude  monopolismul şi posibilitatea manipulării masive a opiniei publice. La noi legiuitorii (printre care sunt şi proprietarii celor mai influente posturi TV şi de radio, mai multor gazete) au grijă să-şi apere şi să-şi promoveze propriile interese”, a remaract Petru Macovei, concretizând că cele patru posturi TV nominali-zate în cadrul discuţiilor şi trei posturi de radio cu acoperire naţională aparţin oligarhului şi vicepreşedintelui PDM Vlad Plahotniuc, postul TV7 – familiei deputatului Petru Lucinschi, NTV – deputatului socialist Cornel Furculiţă, etc.

 

Şi mass-media pierde încrederea societăţii

Ambele întâlniri cu cetăţenii au demonstrat încă o dată: lumea este foarte deziluzionată de ceea ce se întâmplă în ţară, nu mai are încredere în alianţa de guvernare şi nişte eventuale alegeri parlamentare acum s-ar solda, posibil, cu mai multe surprize. Şi schimbările în relaţiile mass-media - societate, în opinia oamenilor, sunt de ordin negativ. Din discuţiile în ambele localităţi mi-am făcut împresia că lumea tot mai mult îşi pierde încrederea nu numai în structurile puterii, formaţiunile politice, dar şi în mass-media. Şi asta pentru că tot mai multe surse de informare - electronice, scrise, declinându-şi misiunea de informator obiectiv al populaţiei şi controlor intransigent al Puterii, preferă rolul de slugă, asistentă a politicienilor şi clanurilor mafiote.

Cel mai regretabil este faptul că această situaţie s-a produs în condiţiile unui stat cu pretinse aspiraţii democratice, unde guvernările se tot jură că scopul lor principal e să aducă R.Moldova în Uniunea Europeană. Iar lumea le tot oferă şanse, chiar dacă mulţi înţeleg că declaraţiile despre vectorul european nu-s decât o manipulare a opiniei publice. În condiţiile justiţiei europene o mare parte din guvernanţii noştri din ultimele decenii în doi timpi şi trei mişcări ar ajunge la puşcărie. Nu cred că ei nu înţeleg acest lucru. Şi fac tot posibilul ca R.Moldova cât mai mult timp să nu corespundă rigorilor de integrare în UE...

În ambele localităţi la întruniri au participat reprezentanţi ai instituţiilor social-culturale din localitate, activişti ai administraţiei publice locale, fermieri, pensionari, exprimând, practic, aceleaşi doleanţe şi la Sârcova, şi la Sămăşcani (în imagine).

 

 

Evenimentul a fost organizat în cadrul Campaniei media împotriva informaţiei false şi tendenţioase STOP FALS!, desfăşurată de Asociaţia Presei Independente (API), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) şi Asociaţia VIP a Telejurnaliştilor Independenţi din Moldova (ATVJI).

 

Tudor Iaşcenco