Şi noi liberi ne făcurăm într-o zi de 10 Mai

  • 10 Mai 2017, 12:35
  • Vizualizări: 249
Şi noi liberi ne făcurăm într-o zi de 10 Mai

În delirul comemorărilor costisitoare cu iz partinic de marți la Chișinău a trecut parcă neobservat un eveniment cu dată rotundă, deosebită pentru sufletul românesc -140 de ani de la proclamarea Independenței Românei. La 9 mai 1877, Mihail Kogălniceanu rostea în Adunarea Deputaţilor un celebru discurs în care proclama independenţa României ca o necesitate absolută, iar a doua zi, pe 10 mai, domnitorul Carol promulga hotărârea Parlamentului în acest sens.

Noul statut al României trebuia însă să fie susţinut pe plan internaţional şi, în primul rând, să oblige Turcia, pe atunci imperiu, la această recunoaştere. Funcționa deja o alianţă cu Rusia, ale cărei trupe au trecut prin teritoriul românesc şi au depăşit linia Dunării, aşa cum hotărâse Guvernul român, care dorea să evite transformarea teritoriului naţional în teatru de război. Turcii au întreprins totuși acțiuni militare pe unele sectoare ale Dunării, provocând astfel riposta militarilor români.

Pe fondul acestor conflicte s-a pus problema unei colaborări militare pe care ruşii au refuzat-o iniţial. Pe parcurs însă trupele ruseşti au suferit o serie de înfrângeri și atunci ei au fost acei care, printr-o celebră telegramă semnată de Marele Duce Nicolai, au solicitat sprijinul armatei române pe un ton aproape umilitor. Trupele române depăşesc frontiera dunăreană şi sunt antrenate în zonele cele mai semnificative pentru desfăşurarea acţiunilor militare.

După război, România a obţinut, învingând multe piedici, statutul de Independenţă. Probleme grave au apărut în raporturile cu Rusia, care de la aliat a devenit adversar al României. Trei judeţe din sudul Basarabiei - Ismail, Cahul şi Bolgrad, au fost cotropite din nou de ruşi. Congresul de la Berlin a pus însă capăt acestei situaţii, României i s-a recunoscut Independenţa, dar a pierdut sudul Basarabiei, obţinând două judeţe din Dobrogea.

Războiul din 1877 a avut mare răsunet în cultura naţională. S-au creat nenumărate piese literare, inspirate de eroismul şi dăruirea faţă de ţară ale luptătorilor, unele personaje intrând în folclor. De asemenea, 1877 a fost şi o sursă de inspiraţie pentru mulţi scriitori, în primul rând pentru Vasile Alecsandri, care a scris celebrul poem “Peneş Curcanul” și poezia pentru copii ”10 Mai”, mesajul căreea și acum topește prin emotivitatea sa orice suflet de român …

Prin urmare, a te dezice de 9 mai – Ziua Independenței României și 10 mai e cam cum te-ai dezice de Alecsandri, Eminescu, Creangă (apropos, fiul lui Ion Creangă a fost voluntar în acel război de independență). Iar Alecsandri fiind numit ambasador la Paris, și-a vândut două moșii ca să cumpere casa pentru legația română, exemplu care le-ar scoate ochii guvernanților noștri actuali.

Am găsit pe internet poezia "10 Mai", pe care părinții și bunicii noștri o recitau cu lacrimi în ochi...

                                                     Ion Cernei

 

 

 

 

 

 

 

10 Mai

de Vasile Alecsandri

A venit din munţi un vultur

Şi ne-a zis: – „Români Eroi,

Ştiu un prinţ viteaz şi tânăr

Ce-ar veni cu drag la voi.

Dacă-l vreţi vi-l dau ca Vodă”.

Noi cu toţii: – „Să ni-l dai”.

Şi ne-a dat pe Vodă CAROL,

Într-o zi de 10 Mai.

Şi-a venit vulturul iară,

Şi ne-a zis: – „Popor Român,

Eşti viteaz, de ce mai suferi

Jugul unui neam păgân?

Fă-te liber, dezrobeşte-ţi

Mândra ţară care-o ai”.

Şi noi liberi ne făcurăm

Într-o zi de 10 Mai.

Vulturul venit-a iarăşi

Şi ne-a spus: „Popor Român,

 Aţi luptat cumplit la Plevna

Duşi în foc de-al vostru Domn.

Vrednic e să-l faceţi Rege,

 Într-o ţară ca în rai”.

Şi noi rege îl făcurăm

Tot în zi de 10 Mai.

Zece Mai ne-ar fi dea pururi

Sfântă zi, căci ea ne-a dat

Domn puternic ţării noastre

Libertate şi Regat.

Ridicaţi cu toţii glasul

De prin şesuri, de prin plai,

Să trăiască România

Ura! pentru 10 Mai!