Serviciul APP, impact benefic asupra copiilor aflaţi în dificultate

  • 24 Iulie 2015, 10:28
  • Vizualizări: 1720
Serviciul APP, impact benefic asupra copiilor aflaţi în dificultate

Recent am participat la şedinţa de examinare a raportului de activitate a Consiliului Consultativ al Copiilor Orhei, coordonatoare dna Raisa Racu, o activitate cu rezonanţă socială surprinzătoare.

Consiliul Consultativ al Copiilor (CCC) este un grup de adolescenţi din raion, dornici de a schimba viaţa semenilor în bine. Acum două luni, CCC a avut ca misiune monitorizarea situaţiei copiilor plasaţi în serviciul asistenţilor parentali profesionişti (APP) din raionul Orhei, venind astfel în sprijinul Direcţiei Asistenţă Socială şi Protecţie a Familiei.

Am rămas impresionat de atitudinea civică a tinerilor şi de dorinţa lor de implicare în activităţi de voluntariat, dovedind responsabilitate şi maturitate. Expunem în continuare raportul (cu unele prescurtări) de monito-rizare a copiilor plasaţi în serviciul de Asistenţă Parentală Profesionistă, prezentat de către dna Raisa Racu. Problema copiilor aflaţi în dificultate este una extrem de actuală, iar impactul activităţii respective a CCC asupra situaţiei lor, în opinia mea, este unul apreciabil.

Roman Boţan, vicepreşedintele

raionului Orhei

 

În perioada aprilie–mai c., membrii Consiliului Consultativ al Copiilor din raionul Orhei, împreună cu AO „Parteneriate pentru fiecare copil” şi în conformitate cu Acordul de colaborare semnat cu Direcţia Asistenţă Socială şi Protecţie a Familiei (DASPF) au monitori-zat activitatea serviciului social Asistenţă Parentală Profesionistă (APP) pentru a se documenta asupra situaţiei copiilor plasaţi în serviciul APP şi a acorda ajutor tuturor copiilor aflaţi în dificultate.

În raionul Orhei, în acest serviciu sunt plasaţi 54 de copii (26 băieţi şi 28 fete) cu vârsta cuprinsă între 2 şi 17 ani. Aceştia sunt plasaţi în familii, de educaţia lor având grijă 46 de asistenţi parentali profesionişti.

Copiii au fost intervievaţi prin discuţii directe, cu acordul asistentului social, asistentului parental profesionist şi, în primul rând, al copilului. Întrebările au fost modificate în dependenţă de vârsta copilului. Copiii intervievaţi pro-vin din familii defavorizate, cu părinţi lipsiţi de drepturi părinteşti sau decedaţi, din familii vicioase care făceau abuz de băuturi spirtoase, aplicau violenţa asupra copiilor. Majoritatea copiilor susţin că nu au trăit momente frumoase în familia biologică, deseori fiind bătuţi şi neglijaţi.

În cadrul chestionării, membrii CCC s-au orientat spre respectarea drepturilor copiilor: dreptul la sănătate, opinia copilului, dreptul la siguranţă, respect, posibilităţile pe care le oferă familia copilului, relaţia cu familia biologică. Copiii au menţionat că sunt încurajaţi de membrii noii familii când obţin note bune la şcoală, când ajută la treburi prin gospodărie, iar când apar unele neînţelegeri cu alţi copii sunt ajutaţi să rezolve problemele pe cale paşnică.

La capitolul “Cum te simţi în această familie?” copiii au menţionat că se simt bine şi simt căldura părintească, sunt susţinuţi, iubiţi de către membrii familiei şi sunt fericiţi”. Majoritatea spun că nu văd diferenţa dintre ei şi copiii biologici ai asistenţilor parentali profesionişti. Iată ce a spus, de exemplu, Maria C.: ”În această familie mi-am luat viaţa de la capăt. Îi iubesc mult pentru dragostea şi susţinerea lor şi le mulţumesc pentru tot ce fac pentru mine. Mă simt liberă, învăţ la şcoala din sat, ies în mahala şi comunic cu alţi copii. Sunt mulţumită că am toate condiţiile necesare, la care nici nu am visat. Ajut prin gospodărie şi sunt ascultătoare".

Cam acelaşi lucru l-au afirmat şi Dumitriţa şi Dumitru, Lidia, Crina, Anghelina şi Andrei, Ana-Maria, Magdalena.

Cu părere de rău, sunt şi câteva familii în care asistenţii parentali profesionişti nu respectă pe deplin drepturile copiilor.

Marin şi Romeo au spus că în familia în care se află atmosfera este tensionată, dânşii se simt discriminaţi. Marin este foarte închis în sine, îşi ascunde privirea în lacrimi. Copiii sunt înjosiţi, limitaţi la joacă, nu sunt ajutaţi la învăţătură, de asta vor să crească mai repede pentru a avea un serviciu.

Elena la începutul discuţiei a relatat că se simte bine în această familie, dar spre sfârşit a menţionat că este înjosită cu vorbe necenzurate. Discutând cu asistentul parental, s-a observat un comportament deviant, dictatorial.

Ana-Maria afirma că este foarte bine în familia dată, dar doreşte să fie cu fratele ei împreună, care este plasat în altă familie. Astfel viaţa ei ar fi împlinită.

Daniela locuieşte cu fiica asistentului parental de 13 ani. Mama vine rar acasă, muncind la Chişinău, lăsându-le pe fete în voia lor. În această familie se simte diferenţa dintre fiica asistentului parental şi Daniela (spre exemplu, cât priveşte vestimentaţia). Au fost şi probleme legate de faptul că, fiind singure acasă, făceau ceea ce doreau.

Ion susţinea că este foarte iubit în familie, dar ar dori să mai fie plasat aici încă un copil, ca să nu se simtă singur.

Copiii plasaţi în familia APP se află sub monitorizarea asistentului social responsabil de serviciu din cadrul Direcţiei Asistenţă Socială şi Protecţie a Familiei, care prin vizite la domiciliu, prin discuţii individuale cu beneficiarii, cu membrii familiei, prin observare evaluează sistematic situaţia copiilor, întocmind un raport, conform unor anumiţi indicatori. Copiii au menţionat că sunt vizitaţi des de diferite persoane.

În baza acestui raport se elaborează planul individual al copilului, care este elaborat înainte de plasarea copilului cu participarea asistentului social responsabil de serviciu împreună cu copilul, familia, specialişti relevanţi. Din surse administrative şi în discuţie cu asistenţii parentali profesionişti am determinat, că fiecare copil plasat în serviciu are un plan individual de dezvoltare, în care sunt reflectate activităţi reieşind din nevoile copilului. Acest plan există, însă nu cunoaştem eficienţa şi nivelul de aplicabilitate al lui.

În urma monitorizării am constatat, că aceşti copii, care beneficiază de serviciul APP, se simt mult mai bine decât în condiţiile în care se aflau înainte de plasament, acum pot merge regulat la şcoală, nu sunt exploataţi la munci grele, ci sunt implicaţi numai în acele lucrări, care le permit să obţină nişte dep-rinderi necesare vieţii, acele activităţi casnice, de igienă, de comportament în societate, de care au nevoie, nu cerşesc, se alimentează sănătos şi au parte de căldura unei familii.

Totodată am înţeles, că sunt şi copii care necesită consili-ere psihologică intensivă, pentru că au rămas cu anumite traume în suflet după experienţa prin care au trecut.

Din păcate, potrivirea copiilor cu familia APP în unele cazuri rămâne a fi în umbră. Deşi asistenţii parentali profesionişti încurajează copiii să comunice cu familiile biologice, majoritatea copiilor nu menţin relaţia cu acestea şi nu vor să se întoarcă în familiile lor biologice, motivele fiind diferite: copiii nu doresc, părinţii sunt decedaţi sau plecaţi, sau decăzuţi din drepturile părinteşti.

Atât copiii, cât şi asistenţii parentali profesionişti trebuie să fie pregătiţi pentru ieşirea copilului din plasament, or aflarea lor în cadrul serviciului APP este un lucru temporar, nu de durată.

În urma celor observate în cadrul monitorizării, venim cu un şir de propuneri/sugestii şi anume:

- implicarea acestor copii în seminare cu tematici diferite, de exemplu: comunicare, integrare, orientare profesională, autocunoaştere etc., în depen-denţă de necesităţile lor;

- încurajarea copiilor de a comunica şi de a păstra legătura cu familia biologică, pentru a evita situaţii stresante, unde e posibil, acest lucru să fie inclus în planul individual de dezvoltare a copilului;

- pregătirea copiilor (pe cât e posibil) pentru ideea că ei se vor întoarce în familia biologică, sau că vor ieşi din plasament;

- organizarea activităţilor comune a copiilor plasaţi în serviciile sociale împreună cu membrii CCC Orhei, pentru a facilita incluziunea socială, participarea, dezvoltarea abilităţilor de comunicare, organizarea excursiilor; organizarea unei şcoli de vară comună dintre membrii CCC şi copiii plasaţi în APP;

- implicarea copiilor în diferite activităţi extracurriculare, extraşcolare, acest lucru fiind monitorizat de către diriginţi, directorii de şcoală, directorii pe educaţie.

Raisa Racu, preşedinta Consiliului Consultativ al Copiilor din raionul Orhei