Sănătatea orheienilor şi factorii care o determină

  • 30 Ianuarie 2015, 10:44
  • Vizualizări: 1082
Sănătatea orheienilor şi factorii care o determină

Un grup de specialişti de la Centrul de Sănătate Publică Orhei au efectuat un studiu al stării sănătăţii populaţiei din raion şi factorilor socio-economici, de mediu care o determină. Studiul conţine şi un set de recomandări concrete adresate autorităţilor publice locale şi factorilor de decizie din raion privind îmbunătăţirea practicilor locale în domeniul sănătăţii publice. Lucrarea a fost lansată în cadrul unei întruniri lărgite la care au participat reprezentanţii Ministerului Sănătăţii, APL, instituţiilor de sănătate, sectoarelor economic şi asociativ. Participanţii la dezbaterile desfăşurate pe marginea studiului au remarcat că acesta prezintă un interes deosebit prin faptul că conţine o analiză detaliată, concretă a indicatorilor de sănătate din teritoriu, dar şi a factorilor ce condiţionează aceşti indicatori şi care trebuie să devină subiectul unor activităţi bine gândite, coordonate şi realizate într-un mod cât mai operativ posibil, spre binele comunităţilor din teritoriu.

 

Din ce cauze cel mai des decedează orheienii

Speranţa de viaţă în raionul Orhei a crescut în ultimii ani şi constituie 63,6 ani la bărbaţi şi 73,1 la femei. Pentru comparaţie vom menţiona, că media pe republică este mai înaltă: 67,2 ani la bărbaţi şi 75 de ani la femei.

După cum menţionează autorii studiului, rata mortalităţii generale a populaţiei este influenţată semnificativ de structura pe vârste a populaţiei, nivelul de dezvoltare socio-economică a comunităţii, nivelul de edicaţie şi instruire a populaţiei, gradul de dezvoltare şi accesul la serviciile medicale.

În raionul Orhei peste 50 la sută din decese au la bază bolile aparatului cardiovascular. Pe locul doi se situiază decesele cauzate de tumori, pe locul trei – de bolile aparatului digestiv. Apropo, ponderea mortalităţii cauzate de tumori este în continuă creştere, în 10 ani numărul acestora s-a deplasat de pe locul trei pe locul doi. Şi mai alarmant este faptul că, potrivit autorilor studiului, în perioada 2006-2013 în raion s-a evidenţiat tendinţa de creştere a numărului cazurilor de deces printre populaţia aptă de muncă. De exemplu, în această categorie a populaţiei numărul dece-selor cauzate de tumori şi boli cardiovasculare în perioada de referinţă a crescut de la 22% la 26,7%. În ultimii cinci ani ponderea cazurilor de deces provocate de infarctul miocardic practic s-a dublat. Începând cu a. 2009 mortalitatea cauzată de tumori în raionul Orhei a depăşit indicele mediu pe ţară.

O problemă stringentă pentru raionul Orhei este şi mortalitatea prin suicid şi omucideri, acest indicator în 2013 depăşind semnificativ media pe republică.

 

Morbiditatea la general şi particular

Privită la general, morbiditatea populaţiei din raionul Orhei nu pare problematică. În ultimii 10 ani incidenţa globală (numărul cazurilor de îmbolnăviri raportat la populaţia totală) s-a diminuat de la 2914, 6 la 1726,9.

Şi în ce priveşte prevalenţa (numărul total de bolnavi prezenţi la un moment dat) s-a înregistrat o descreştere de circa 10%.

Dar în timp ce la unele boli situaţia s-a îmbunătăţit, la altele - s-a înrăutăţit vizibil. Potrivit studiului, în structura incidenţei la adulţi pe primul loc se află bolile aparatului respiratoriu cu o pondere de 13,4 % - 21,8%, după care urmează bolile aparatului circulator şi cele ale aparatului digestiv şi bolile infecţioase.

Referindu-se la morbiditatea prin boli diareice acute, autorii studiului concretizează că în anii 2006-2013 în raion au avut loc 4 izbucniri în grup de intoxicaţii alimentare, fiind afectate 49 de persoane. Aceste cazuri au fost determinate de încălcări flagrante ale regimului sanitar-epidemiologic la întreprinderile de alimentaţie publică, a regulilor de păstrare şi prelucrare termică a produselor alimentare, implicarea în prepararea bucatelor a unor persoane bolnave sau neinstruite în modul respectiv.

O problemă majoră pentru raion o prezintă morbiditatea prin tuberculoză, numărul cazurilor fiind în creştere şi depăşind indicatorul mediu pe ţară. 70 la sută din pacienţi trăiesc în mediul rural.mai des de această boală suferă bărbaţii.

HIV-SIDA pentru prima dată a fost diagnosticată în raionul Orhei în anul 1996, la doi cetăţeni ai Georgiei, care locuiau fără viză de reşedinţă în s. Peresecina. Peste doi ani este înregistrat al treilea caz, la o persoană venită din or. Râbniţa şi care la fel locuia nelegal la Orhei. Situaţia se înrăutăţeşte vădit începând cu anul 2003. În 2013 această maladie era prezentă deja în 22 din cele 75 de localităţi din raion. Două treimi din persoanele infectate locuiesc în mediul rural, majoritatea având vârsta cuprinsă între 20-39 de ani. 97 la sută s-au infectat pe cale sexuală, iar peste 80% au adus boala din Federaţia Rusă.

Comparativ cu situaţia din ţară, în raionul Orhei este alarmantă situaţia la capitolul morbiditate prin alcoolism şi psihoze alcoolice. Astfel, în anii 2010 şi 2012 au fost înregistrate 750 şi, respectiv, 737 de cazuri noi de îmbolnăvire de aceste maladii, iar numărul total de bolnavi de alcoolism şi psihoze alcoolice este în continuă creştere şi depăşeşte aproape de două ori nivelul mediu pe ţară. Fiecare al cincilea bolnav de alcoolism şi psihoze alcoolice este femeie.

Autorii studiului au stabilit de asemenea o creştere a numărului copiilor afectaţi de diverse forme de anemie, dar şi a numărului persoanelor în vârstă de peste 18 ani cu dizabilităţi (circa 40%), majoritatea de gradul II. 95 la sută din persoanele cu dizabilitate s-au pomenit în această categorie în urma unor boli obişnuite, îndeosebi a maladiilor aparatului circulator şi tumorilor maligne.

 

Factorii care afectează cel mai mult sănătatea populaţiei

Obezitatea. Pe an ce trece obezitatea se impune ca un pericol tot mai mare pentru trăitorii din raionul Orhei. Atât incidenţa, cât şi prevalenţa prin obezitate a populaţiei din teritoriu a crescut de 8,7 ori, iar la copiii de până la 18 ani – s-a dublat! Cauza principală rezidă în regimul de alimentaţie şi calitatea alimentelor consumate.

Potrivit Hotărârii Guvernului nr.234 din 25 ianuarie 2005, Ministerul Educaţiei şi APL sunt obligate să asigure alimentaţia elevilor din clasele I-IV din toate instituţiile de învăţământ. Şi aceşti copii (circa 45% din totalul elevilor instituţiilor de învăţământ preuniversitar) sunt alimentaţi. Dar calitatea acestei alimentaţii lasă de dorit. Autorii studiului precizează că elevii primesc în cantităţi insuficiente produse lactate, carne, fructe şi legume proaspete, accentul fiind pus pe paste făinoase, crupe, boboase. Statul alocă pentru alimentaţia elevilor sume destul de modeste comparativ cu necesităţile acestora şi preţurile produselor alimentare, dar în majoritatea instituţiilor nici aceste mijloace din an în an nu sunt valorificate complet, economiile apoi fiind utilizate în alte scopuri.

 

Aerul poluat. Calitatea aerului în teritoriul raionului pe an ce trece se înrăutăţeşte. Anual aici cunt prelevate şi investigate la conţinutul de noxe (substanţe cu acţiuni dăunătoare asupra organismului) 300-350 de probe. În anii 2008-2013 ponderea probelor ce nu corespundeau normelor şi regulilor sanitare s-a mărit de circa 13 ori!

 

Solul infectat. Aproape de trei ori s-a mărit şi ponderea probelor de sol neconforme cerinţelor sanitare în ce priveşte parametrii microbiologici (în 2009 numărul probelor neconforme a fost de 6 ori mai mare decât în a.2006). Analizele demonstrează că cel mai mult solul este afectat de poluanţi organici.

 

Calitatea apei degradează în ritm periculos. Şi mai problematică este situaţia în domeniul aprovizionării populaţiei cu apă potabilă de calitate. Probele prelevate în ultimii ani din fântânile de mină arată că în 81% - 97% din sursele respective apa nu corespunde cerinţelor igienice conform indicilor chimici şi 20% - 47% - la indicii microbiologici. 59 de localităţi din raion dispun de reţele de apeduct. În localităţi funcţionează 32 de apeducte departamentale. Apa furnizată prin aceste sisteme se consideră de calitate. Dar în raionul Orhei au fost înregistrate mai multe cazuri când şi apa din apeducte nu mai corespunde standardelor de calitate. Fiecare a cincea probă de apă luată în ultimii ani din apeducte n-a corespuns normelor sanitare după parametrii chimici, fiecare a 12-a – după indicatorii mic-robiologici. În apeductele departamentale apa este şi mai poluată.

 

Localităţile se îneacă în deşeuri. Sporirea gradului de poluare a apelor şi solului este determinată de salubrizarea insuficientă a localităţilor, faptul că în 75 de localităţi funcţionează doar 6 sisteme de canalizare (2012), numărul lor micşorându-se în perioada de referinţă, că în mediul rural numai 4% din populaţie este implicată în colec-tarea centralizată a deşeurilor menajere, iar în mediul urban ponderea populaţiei cu asemenea posibilităţi s-a redus faţă de a. 2010 cu circa 30%, notează autorii studiului Profilul de sănătate a populaţiei raionului Orhei şi factorii ce o determină.

Material pregătit de colaboratorii Consiliului Raional Orhei şi achitat din bani publici